Restricţiile stării de urgenţă se referă doar la adunările publice şi nu îngrădesc dreptul la libertatea de conştiinţă şi pe cea religioasă

Restricţiile stării de urgenţă se referă doar la adunările publice şi nu îngrădesc dreptul la libertatea de conştiinţă şi pe cea religioasă

Îndemnul pentru credincioşi la aplicarea indicaţiilor autorităţilor vine din partea unui expert în respectarea drepturilor religioase şi teolog, reprezentantul României la OSCE, în panelul dedicat libertăţii religioase, Cătălin Raiu.

Într-o intervenţie la un post de televiziune, Cătălin Raiu, reprezentantul României la OSCE pentru libertate religioasă, a explicat modul în care trebuie văzute restricţiile religioase din această perioadă şi faptul că acestea nu încalcă exercitarea dreptului la libertatea de conştiinţă. Recomadările se înscriu pe aceeaşi linie cu cele ale unor alţi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai altor culte, şi cu cele ale Grupului pentru Comunicare Strategică.
 
În momentul de faţă există o dezbatere aprinsă între cei care s-au plâns de faptul că nu pot merge la lăcaşele de cult şi nu pot celebra împreună sărbători fundamentale precum Floriile, Paştele, Paştele evreiesc etc., şi cei care susţin că restricţiile sunt necesare pentru limitarea răspândirii COVID-19.
 
Având în vedere că azi, în deplină libertate religioasă în Europa, oamenii sunt obligaţi de lege să marcheze Paştele şi Floriile acasă, am discutat cu ce lecţii vom rămâne după această perioadă şi cum se împacă libertatea religioasă cu această perioadă de restricţii, cu Cătălin Raiu, expert în libertate religioasă?
 
Cătălin Raiu a relevat că e perioada actuală este una foarte delicată. Standardele internaţionale şi legislaţia internaţională sunt, însă, foarte clare. Într-o astfel de perioadă, sau în perioade şi mai complicate, cum ar fi stările de război sau urgenţă, este permisă restricţionarea libertăţii religioase, în dimensiunea ei asociativă. Cu alte cuvinte, exact ceea ce vedem că se întâmplă şi în România sau în alte ţări din Europa: sunt restricţionate adunările religioase. Dar libertatea religioasă, ca un drept care se exercită şi în propria conştiinţă, în spaţiul privat, nu este niciodată supusă restricţiilor!
 
Referindu-se la posibilitatea oamenii care merg în fiecare duminică la biserică, care în această perioadă, înaintea Paştelui catolic şi ortodox, mergeau pentru Taina Spovedaniei şi pentru Împărtăşanie, de a înţelege restricţiile şi felul în care se răsfrânge asupra lor această interdicţie, Cătălin Raiu a opinat că este evidentă, pentru angajaţii presei, pluralitatea de exprimări pe această temă, şi în România, şi în alte ţări. Sunt unii cărora le vine foarte greu să se desprindă de biserică, care, sigur, e spaţiul în care îţi trăieşti credinţa prin definiţie, dar în acelaşi timp este şi un mediu de socializare foarte important, care, în perioada asta ne lipseşte tuturor, pentru că trebuie să stăm izolaţi în casă. Pe de altă parte, există şi oameni (şi conducerea Bisericilor s-a comportat, din punctul meu de vedere, foarte bine), care au înţeles că restricţiile acestea sunt făcute pentru a nu pune presiune suplimentară pe sistemele de sănătate din Europa, nu doar pe cel românesc, şi mai ales pentru a-i ţine pe oameni sănătoşi. Este o perioadă aproape unicat, în ultima sută de ani, în lume şi trebuie să ne conformăm restricţiilor din mers. Nu avem cum să venim cu idei preconcepute şi să obstrucţionăm deciziile pe care le iau autorităţile.
 
În ceea ce priveşte posibilitatea ca această perioadă să fie una de redescoperire a credinţei şi a spiritualităţii, Cătălin Raiu a mărturisit că se gândea la acest fapt, luând în considerare faptul că, pe de-o parte, stăm departe de biserică, dar în acelaşi timp, ca orice perioadă de criză, ne oferă posibilitatea să interiorizăm credinţa, ceea ce, poate că nu făceam în anii trecuţi, când consumam – şi acesta-i termenul, din păcate – Paştele sau Naşterea Domnului ca o sărbătoare culturală. O limitam la ouă roşii, la cozonac, la mersul după salcia de Florii, cum este cazul astăzi, sau după lumina de la miezul nopţii, din noaptea de Înviere. Dar, în acelaşi timp, cred că e o oportunitate de redescoperiri spirituale, de redescoperire a limitelor fiecăruia dintre noi, în această singurătate. Până la urmă, avem în zilele următoare în faţă o săptămână de post, în care suntem invitaţi să retrăim calvarul pe care Hristos l-a trăit în Săptămâna Pătimirilor, alături de El, cu orizontul bucuriei Învierii. Deci, trebuie să facem acest exerciţiu spiritual – putem face chiar şi în izolare – de a descoperi, de a redescoperi limitele umanităţii şi în acelaşi timp bucuria şi speranţa Învierii.
 
N. Red: Cătălin Raiu este politolog, cadru didactic la Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Universitatea din Bucureşti, şi reprezentantul României în panelul de experţi pe libertate religioasă al OSCE.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: