Ce simbolizează Dragobetele în tradiţia română

Ce simbolizează Dragobetele în tradiţia română

Dragobetele este zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii, provenit din tradiţiile dacice şi sărbătorit în fiecare an pe 24 februarie. Obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în unele sate din nordul şi vestul Olteniei, şi în funcţie de regiune poate avea şi alte denumiri precum "Cap de primăvară", "Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor", "Dragostitele", "Ziua Îndrăgostiţilor", "Sânt Ion de primăvară" sau "Granguru".

INTERVIU Francisc Doboş, preot catolic: Încercăm să-L facem atât de serios pe Dumnezeu încât Îl îndepărtăm de oameni

INTERVIU Francisc Doboş, preot
catolic: Încercăm să-L facem atât de serios pe Dumnezeu încât Îl îndepărtăm de oameni

Francisc Doboş (43 de ani) nu a ştiut încă din copilărie că vrea să devină preot, chiar dacă mergea cu drag duminică de duminică la biserică, ba chiar îşi dorea orice altceva, numai preot să nu fie. Însă cum căile Domnului sunt nebănuite, a înţeles până la urmă de ce credinţa e o bucurie şi nu un sacrificiu, iar acum este unul dintre cei mai iubiţi părinţi din ţară.

Biserica Bucur - locul unde s-a născut Bucureştiul, între legendă şi spiritualitate

Biserica Bucur - locul unde s-a născut Bucureştiul, între legendă şi spiritualitate

Unul dintre cele mai frumoase, dar şi mai controversate monumente din Bucureşti se află pe malul Dâmboviţei şi uimeşte şi azi prin simplitate, întruchipând un simbol al identităţii naţionale, dar şi locale. Este vorba de micuţa biserică, închinată sfinţilor Atanasie şi Chiril, şi cunoscută de tot bucureşteanul drept Biserica Bucur sau Biserica lui Bucur Ciobanu.

Maica Benedicta în dialog cu Fabian Anton

Maica Benedicta în dialog cu Fabian Anton

Cum ar fi să stai de vorbă cu o personalitate a culturii despre personalităţi culturale? Cam asta i s-a întâmplat lui Fabian Anton, care a avut ocazia de a discuta pe larg cu Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Buşulenga) despre toţi oamenii mari ai culturii române, legaţi într-un fel sau altul de Mănăstirea Văratec. Convorbirile au fost publicate în două volume publicate de Editura Vremea.

Părintele Constantin Necula, despre arta de a dărui, la Sibiu: „În copilărie, actorii mi se păreau supraoameni”

Părintele Constantin Necula, despre arta de a dărui, la Sibiu: „În copilărie, actorii mi se păreau supraoameni”

În conferinţa  „Arta de a dărui – De la Dumnezeu către om”, inspirată de tema acestei ediţii a FITS şi susţinută, sâmbătă, în Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu, părintele Constantin Necula a subliniat că oamenii sunt motive de dragoste şi că teatrul a fost, pentru generaţia sa, una dintre cele mai tainice şcoli de demnitate.

La Şumuleu Ciuc: cel mai mare pelerinaj din Europa Centrală şi de Est. Credincioşii vin aici încă din Evul Mediu

La
Şumuleu Ciuc: cel mai mare pelerinaj din Europa Centrală şi de Est. Credincioşii vin aici încă din
Evul Mediu

Şumuleu Ciuc este cartierul din Miercurea Ciuc pe care l-a vizitat astăzi Suveranul Pontif. Anual, se întâlnesc aici de Rusaliile romano-catolice români şi maghiari din ţară şi din Ungaria, În biserica din Şumuleu se află o statuie a Sfintei Fecioare Maria cu Pruncul Isus, făcătoare de minuni, iar în 2018 au văzut-o 130.000 de credincioşi.

Ziua Culturii Naţionale este o sărbătoare naţională, o zi de reflecţie asupra culturii române, celebrată anual în România pe 15 ianuarie, cu scopul de a promova cultura, arta, şi efortul academic. A fost aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, întrucît reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850 - 1889).

acum 5 luni · comentarii (10)

Zilele trecute am primit pe email, prin bunăvoinţa solidară a directorului admirabilului „Magazin istoric“, Dorin Matei,  o surprinzătoare şi frumoasă scrisoare semnată de domnul Dumitru Horia Ionescu, locuitor al oraşului Freiburg, din Germania. Scrisoarea a fost „provocată” autorului de lectura blogului meu din Adevărul, dedicat legendarei stareţe a Mănăstirii Hurezi, de la sfârşitul anilor 70, Mihaela Vişoiu.

acum 8 luni · comentarii (1)

Am aflat cu voia lui Dumnezeu de un loc binecuvântat pe pământul nostru, Slatina Nera, în Banat. Aici binecuvântarea Domnului s-a pogorât către noi. Natura pe care El ne-a dăruit-o ne slujeşte cu dragoste. Plantele minunate mângâiate de grija lui Dumnezeu într-un loc pur şi plin de prospeţime produc minuni. Aici oamenii devin îngeri şi se sfinţesc lucrând pentru sănătatea şi puterea semenilor din jurul lor.

acum 9 luni · comentarii (1)

La Hurezi, în vatra brâncovenească, unde domnitorul a ridicat odată cu zidurile palatului şi catedrala mânăstirii, unde se află în pronaos şi tabloul votiv infăţişându-l pe domnitor împreună cu soţia sa, doamna Maria, ţinând în mâini miniatura catedralei celebre, a fost stareţă în veacul al XX-lea, între anii 1953 şi 1980, maica stavroforă Mihaela Ghişoiu, poate una dintre cele mai dăruite cu har dintre stareţele veacului ortodox pomenit.

acum 10 luni · comentarii (2)

Eminescu poet naţional şi universal de o mare amplitudine intelectuală şi de un enciclopedism rar întâlnit, o dovadă a acestei erudiţii sunt cele 44 de caiete (acum în fondul Academiei Române) pe care Noica le numea miracolul culturii române. Eminescu a devenit mit sau a fost facut mit? O întrebare care a iscat multe răspunsuri care la rândul lor au dus la şi mai multe întrebări.

acum 12 luni · comentarii (3)

Chiar dacă lansări (aparent) mai actuale, sau cu minim de glamour, au luat faţa Bookfest-ului, cred că evenimentul acestei ediţii a fost lansarea de la Humanitas a celui de-al doilea volum al traducerii „Bibliei după textul ebraic“, coordonată de profesoarele Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu. Lansarea a fost prezentată de Horia-Roman Patapievici, un campion fervent şi constant al textului sacru.

acum 1 an · comentarii (4)