Fals jurnal de ieri şi de azi: Un Abecedar de credinţă şi de istorie naţională

Sub titlul - ales – ,,Între bucuria vieţii şi darul nemuririi’’, titlu care ascunde şi o autentică vocaţie poetică – Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, universitarul dr. Emilian Lovişteanul (de la Ţara Loviştei!), scoate în lumina tiparului o carte de suflet, o carte aş numi-o ,,de duminecă’’, venind inspirat în întâmpinarea unei mari sărbători naţionale: ,,Comemorarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni’’

înscrisă de Patriarh în Calendarul Ortodox al anului 2014 cu prilejul împlinirii a trei veacuri de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni, poate cel mai tragic, tulburător şi pilduitor martiraj din întreg Evul Mediu european, pagină cutremurătoare de tragedie shakespereană.

Cartea pe care o salut azi, în acest colţ de pagină ,,internetică’’ vine, apoi, cu deosebire, dincolo de întâmpinarea calendaristică a sângeroasei clipe, să prilejuiască o întâlnire aşteptată şi binevenită cu cititorul român care - aşa cum s-a văzut încă anul trecut într-o ,,celebră’’ ignoranţă ministerială vădită frisonant din perspectiva mea – se află în proporţie de masă ,,nevinovat’’ în faţa paginii de istorie pomenită.

Puţină lume mai  ştie, şi din rândurile tinerelor generaţii şi mai puţină, ca să nu zic ,,niminea’’ dintru această lume nu ştie mai nimic: cine au fost Brâncovenii şi cum s-a ajuns la martirajul lor şi ce înseamnă pentru istoria românilor acest martiraj al Brâncovenilor care s-au jertfit pentru ideea de identitate naţională şi de spirit, identitate plătită cu sângele lor, cu viaţa lor, după ce au şi clădit-o, ridicând în mijlocul Europei şi impunând stilul brâncovenesc – o clipire de geană cu care ne-am înscris şi noi, românii, în istoria Renaşterii europene, ştiut fiind că Ortodoxia n-a trecut din nefericire şi prin Renaştere.(v. Christos Yannaras)

Aşadar, ca să mă întorc la lucrarea Prea Sfinţiei Sale dr.Emilian Lovişteanul, autorul a îmbogăţit cu dăruire de istoric şi de slujitor al limbii române lectura noastră absolut necesară şi cu atât mai mult într-un timp când istoria e părăsită chiar şi de şcoală, ca să nu mai spun că timpul pe care-l trăim este şi el al unei triste deznaţionalizări sub tăvălugul globalizării păgubitoare în spaţiul spiritualităţii şi fiinţei identitare.

Vom întâlni aici comentarii de o frumoasă ţinută intelectuală privind biografia Voevodului Constantin Brâncoveanu şi biografia familiei sale numeroase şi bogată în har cărturăresc, portrete miniaturale ale fiilor martiri şi ale fiicelor Brâncoveanului şi al soţiei sale, muceniţă, descifrări ale unor simboluri ortodoxe, observaţii de fineţe trimiţând la istoria Domniei Brâncoveneşti, la opera arhitecturală brâncovenească şi la amintitul Stil Brâncovenesc, în sfârşit, la locul Mucenicilor Brâncoveni în calendarul creştin ortodox românesc.

Repet, ne aflăm în faţa unei cărţi tipărită frumos şi paginată frumos şi ilustrată frumos şi cu îngrijire cărturărească, în faţa unui Abecedar al credinţei, un Abecedar de suflet, de învăţătură şi de înţelepciune românească.

Ar merita ca acest Abecedar să fie cunoscut în toate eparhiile româneşti de azi, să se afle la îndemâna tuturor celor care se simt români şi simt nevoia verticalităţii noastre morale şi identitare.

*

Nu pot să închei fără să spun că desfăşurarea Istoriei ne prilejuieşte în acest an şi înaintea comemorării brâncoveneşti, o întâlnire, de asemenea încărcată de spiritualitate cu viaţa şi opera Voevodului Matei Basarab la 360 de ani de la ,,trecerea lui la cele veşnice’’ şi astfel în zilele de 4 şi 5 aprilie, la Arnota, ctitoria acestui strălucit Voevod unde îşi află şi somnul de veci, la Mănăstirea Arnota ce poate fi socotită Taborul Ortodoxiei Româneşti, se va desfăşura un Simpozion consacrat pomenitului Basarab, înaintaş al Brâncoveanului şi în Domnia căruia se poate spune că s-au pus temeliile Renaşterii Brâncoveneşti.

Matei Basarab este Voevodul ocrotitor al spiritualităţii şi culturii  naţionale, cel mai de seamă ctitor de schituri, biserici şi mănăstiri din întreaga istorie românească, promotor al tipăriturilor în limba română şi al primelor două tratate de drept românesc pe care se învaţă şi azi în Facultăţile de Drept.

Simpozionul va oferi unor înalţi prelaţi şi unor cunoscuţi doctrinari ortodocşi şansa de a adăuga la faptele cunoscute până acum din istoria domniei lui Matei Basarab, informaţii şi chiar comentarii cu valoare de noutate îmbogăţitoare şi de relevare şi mai cuprinzătoare a unei Domni atât de încărcată de o nobilă înţelepciune în aceeaşi vreme ţărănească şi princiară.