Cât ţine Postul Paştelui - 40 de zile de chin pentru un suflet curat

Cât ţine Postul Paştelui. Creştinii ortodocşi din întreaga lume se află în cel mai greu post din an. Început pe 23 februarie, cel mai lung şi aspru post dintre cele patru posturi ale Bisericii Ortodoxe se va încheia pe 11 aprilie.

Postul Paştelui – De ce durează 40 de zile?

La durata de 40 de zile a Postului Paştelui au contribuit mai multe evenimente biblice care sunt legate de aceeaşi valoare numerică. În primul rând, Potopul, al cărui scop a fost să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi. Apoi, timp de patruzeci de ani, evreii au mâncat mană în pustie, înainte de a ajunge pe tărâmul făgăduinţei. Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea, iar ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi. Şi Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice. E lesne, deci, de înţeles de ce Biserica a hotărât ca postul Paştelul să se întindă pe o perioadă de 40 de zile.

Cât ţine Postul Paştelui – practici liturgice

Perioada postului Paştelui este una deosebită şi din punct de vedere liturgic. În primele patru zile ale primei săptămâni de post bisericile ortodoxe oficiază slujba Pavecerniţei Mari. În timpul acestei slujbe se citeşte „Canonul lacrimilor”, scris de Sfântul Andrei Criteanul. 

Clericii Bisericii îmbracă în acest post, cu precădere în prima săptămână, haine cernit în timpul săptămânii, iar sâmbăta şi duminica apelează la veşminte luminate, specifice Sfintei Litrughii. Lunea şi marţea primei săptămâni a postului Paştelui sunt zile aliturgice, iar miercurea şi vinerea aceleiaşi săptămâni inaugurale se oficiază Liturghia darurilor înainte sfinţite.

În totalul de şapte săptămâni ale Postului Paştelui se oficiză toate cele trei Liturghii ale Bisericii Ortodoxe: a Sfântului Ioan Gură de Aur, a Sfântului Vasile cel Mare şi a darurilor înainte sfinţite.

Postul Paştelui – Cum se posteşte?

Biserica a stabilit de-a lungul timpului un regulament al postului Paştelui. În zilele de luni şi marţi ale primei săptămâni se recomandă postul complet pentru enoriaşii care pot face acest efort. Cei care nu fac faţă unui post negru pot să mânânce spre seară puţină pâine şi să bea apă. Aceeaşi practică este valabilă şi în Săptămâna Patimilor, ultima a postului Paştelui.

În tot restul postului, în zilele de lucru se mâanâncă uscat, o singură dată pe zi. La sfârşitul săptămânii se mănâncă de două ori pe zi, iar masa constă în legume fierte cu ulei şi puţin vin.

De asemenea, există dezlegări la vin şi ulei la următoarele sărbători, indiferent de ziua în care cad: Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), la praznicul Buneivestiri (25 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. În Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte.

Cât ţine Postul Paştelui 2015 – Discursul PF Daniel

"Dacă postul nu este liber acceptat, el nu este de mare folos duhovnicesc, ci este perceput ca o înfometare forţată. De aceea, fiecare posteşte cât poate. Biserica a făcut din post o regulă generală pentru toţi, însă cei ce nu pot posti ca înfrânare de la hrană materială trebuie totuşi să postească cel puţin spiritual, ca înfrânare de la gânduri necurate, cuvinte urâte şi fapte rele. Bătrânii, bolnavii şi copiii sunt scutiţi de post, întrucât trupul lor este mai puţin rezistent. De pildă, Biserica ne învaţă că în primele trei zile din prima săptămână a Postului Sfintelor Paşti se mănâncă doar o singură dată în zi, după slujba de seară. Însă unii oameni nu pot posti până seara, pe când alţii mai rezistenţi mănâncă doar în a treia zi. Deci, intensitatea postului depinde de râvna şi de rezistenţa fiecăruia. Oricum, trebuie evitate excesele: atât delăsarea spirituală prin nepostire, cât şi epuizarea fizică prin nechibzuinţă", a spus PF Daniel în slujba de la început a Postului. 

"Cine nu poate posti material, pentru că este bolnav, poate, totuşi, posti spiritual, în sensul că se înfrânează de la gânduri urâte, de la priviri pătimaşe, de la vorbe care rănesc sau jignesc, care au în ele duh de stăpânire, duh de ceartă sau duh de slavă deşartă. Oricât am posti de mult, oricât ne-am ruga de mult, trebuie să ne gândim cu multă smerenie că sunt alţii care se roagă mai mult decât noi, care sunt mai milostivi decât noi, mai curaţi decât noi. Numai dacă ne smerim sincer, ne sunt folositoare pocăinţa, rugăciunea şi postul.", amai adăugat patriarhul BOR.

Postul Paştelui – Cu ce înlocuim carnea?

Cum carnea este interzisă în totalitate, aceasta poate fi înlocuită, respectând rânduielile bisericeşti cu fasole, mazăre, linte, ciuperci, soia, alune, migdale, nuci sau fructe.

Fasolea conţine fibre, proteine şi carbohidraţi cu ardere lentă, ceea ce o face să fie un înlocuitor indicat pentru carnea din alimentaţia obişnuită. Ciupercile reprezintă o excelentă sursă de proteine vegetale, seleniu, cupru şi fier, iar soia este produsul cel mai apropiat cărnii pe care-l putem mânca în postul Paştelui.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.