Biserica Bucur - locul unde s-a născut Bucureştiul, între legendă şi spiritualitate

Biserica Bucur - locul unde s-a născut Bucureştiul, între legendă şi spiritualitate

Unul dintre cele mai frumoase, dar şi mai controversate monumente din Bucureşti se află pe malul Dâmboviţei şi uimeşte şi azi prin simplitate, întruchipând un simbol al identităţii naţionale, dar şi locale. Este vorba de micuţa biserică, închinată sfinţilor Atanasie şi Chiril, şi cunoscută de tot bucureşteanul drept Biserica Bucur sau Biserica lui Bucur Ciobanu.

Pentru cine nu ştie, biserica se află foarte aproape de punctul zero al oraşului pe o mică movilă, parcă anume construită pentru ea în umbra impunătoarei Mănăstiri Radu Vodă. Pentru călătorul de azi prin Capitală pare cel puţin ciudată apropierea acestor două edificii, care par a fi chiar în contrast. Mănăstirea Radu Vodă, cea mai însemnată mănăstire din vechiul oraş a fost iniţial construită de Alexandru II Mircea cu scopul declarat de a fi sediul Mitropoliei Ungrovlahiei. Din păcate visul acestui domnitor nu s-a împlinit, dar edificiul era de-a dreptul impunător. Chiar şi Sinan Paşa foloseşte o bună parte din Mănăstirea Sfânta Troiţă, cum a avea hramul la finalul secolului al XVI-lea, în sistemul său de apărare gândit pentru a rezista în faţa domnitorului Mihai Viteazul şi a aliaţilor săi. Temându-se ca toate fortificaţiile ridicate de el să nu cadă în mâna domnitorului muntean, Sinan Paşa dă foc fortificaţiilor şi aruncă în aer Mănăstirea Sfânta Troiţă în momentul în care decide retragerea trupelor otomane, în octombrie 1595. Sarcina de refacere a edificiului cade pe umerii domnitorului Radu Vodă Mihnea, care rezideşte din temelii mănăstirea, în 1625, închinând-o Mănăstirii Ivirion din Athos. Peste 30 de ani, Patriarhul Macarie al Antiohiei şi Paul de Alep vizitează mănăstirea şi rămân profund impresionaţi de arhitectura acesteia.
 
Pe cealaltă parte a drumului se află această biserică mică, inspirată parcă din arhitectura caselor ţărăneşti din Muntenia. Intrarea se face printr-un pridvor cu stâlpi de lemn asemănător prispelor, turla este simplă, iar cupola are forma unei ciuperci. Uşa şi ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată aplicate la începutul secolului XX.
 
Totuşi Biserica Bucur nu este controversată pentru aspectul ei contrastant cu al Mănăstirii Radu Vodă, ci pentru... citeşte continuarea pe historia.ro. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: