INTERVIU ÎPS Laurenţiu Streza, despre „trafaletul“ Patriarhului: „Luăm şi noi de unde putem. Dacă «iubitorii» noştri îi spun trafalet, să fie trafalet“
0
Am realizat un interviu telefonic cu IPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, pe care l-am rugat sã explice utilizarea mult mediatizatului „trafalet” de cãtre Patriarhul României.
Buna ziua, Ĩnalt Prea Sfinţite Laurenţiu, vreau sã vã adresez o întrebare legatã de “trafaletul” Patriarhului. Aţi vãzut cã au apãrut în presã mai multe referiri legate de acest miruitor extensibil şi vreau sã vã întreb dacã existã ceva temeiuri liturgice. Dumneavostrã sunteţi şi preşedintele comisiei de liturgicã din Sfântul Sinod şi vroiam sã vedem dacã aveţi o poziţie oficialã.
IPS Laurenţiu Streza: Auziţi, Teologia liturgicã nu se face la obiecte sau mijloace, obiecte de acestea cu care noi miruim, ungem, deci acestea nu exprimã un adevãr teologic, ci sunt un mijloc prin care noi împlinim lucrarea sfinţitoare. Deci nu intereseazã pe nimeni ce valoare are sfinţirea unei biserici, prin ungere cu Sfântul Mir, ci îi intereseazã bãţul respectiv, care seamãnã cu un trafalet, sau e luat de undeva. Luãm şi noi de unde putem şi unde sunt mijloace foarte uşor de utilizat. Dacã „iubitorii” noştri, care ne „iubesc” mult, îi spun trafalet, sã fie trafalet. Eu nu l-am folosit ca trafalet, ci l-am folosit cu o pensulã în cap şi uşor ung cu Sfântul şi Marele Mir la distanţã de 3 metri sau 4 metri înãlţime. Aceasta e toatã treaba. Nu existã nici un temeni şi nu e nevoie sã existe temei, pentru cã nu intereseazã pe cei care habar nu au ce înseamnã sfinţirea unei biserici, sau sfinţirea unei case, sau binecuvântarea unui aşezãmânt, pe ei nu îi intereseazã ca dau şi cu apã sfinţitã. Se vor lega şi de busuioc, cã de ce dau cu busuioc şi nu dau cu un spray sau cu altceva. Deci, lucrurile sunt tendenţios puse, asã cã nu ne deranjeazã, nici nu ne aranjeazã, nici nu ne deranjeazã.
Dar din punct de vedere liturgic şi scripturistic, nu existã o referire anume ?
Ce sã scrie ? Cã nu-i voie sã dai cu un bãţ aşa ? Spune cã se pune un mijloc, scrie clar la sfinţirea unei biserici. Se punea într-un bãţ mare, într-o pocie lungã, ceva frumos cu o cârpã sau cu altceva, care se înmoaie în Sfântul Mir şi cu acela se ungea. Deci e un mijloc care se adapteazã, e un instrument care se adapteazã la un serviciu religios. Dar important este serviciul în sine, importantã este semnificaţia teologicã a lucrãrii care se face prin sfinţirea bisericii. Nu a bãţului. Poate sã fie ce-o fi. S-au legat de mine cã am pus tricolor. Pãi bineînţeles cã eu am tricolor şi în bisericã, în toate bisericile şi respect semnul sfânt al apartenenţei noastre la ţara în care ne-am nãscut. Aceasta poate sã… nu convinã nimãnui şi sã creadã ce o vrea.
Şi atunci de ce credeţi cã s-a inflamat atât de tare presa ?
Pãi nu au avut altceva. A fost un show. Cuiva i s-a pãrut… ia uite bã, ãsta seamãnã un un trafalet. Pãi da, dacã îl iei, şi-l pui, şi-l faci ca trafalet, poţi sã-l faci ce vrei, da poţi sã dai în cap cu el, sã-l omori pe unu', nu ? Aceasta e toatã treaba. Depinde ce faci cu instrumentul. Dacã vrei sã sfinţeşti, poţi sã sfinţeşti, dacã vrei sã batjocoreşti, poţi sã batjocoreşti. Aceasta e o chestie prea banalã ca sã fie luatã în seamã. Nu luãm în seamã ceea ce nu e esenţial pentru viaţa noastrã, pentru biserica noastrã. Aşa cã… A fost o treabã cã i-au impresionat cã au vãzut şi strãinii… Şi aceia fac show. A doua zi, acolo nu a mai apãrut (ştirea), la noi încã mai apare, şi iarãşi comentarii… De aceea, noi nu avem ce comenta un lucru care nu are nicio valoare ca informaţie pentru cineva.
Chestiunea era doar din punct de vedere, sã zic aşa, ca şi temei în slujirea Bisericii, ca şi referinţe…
A fost asimilat obiectul respectiv, folosit unde putea sã fie folosit. A fost introdus în uzul liturgic cu temei necesar, pentru ca sã se foloseascã de toţi episcopii care slujesc, sau care sfinţesc bisericile pe dinafarã sau pe dinãuntru, pentru cã avea sistemul acela telescopic. Sã umbli cu o pocie din aceea mare dupã tine… Vã daţi seama cât e de greu şi de purtat. Şi apoi sunt biserici mai mici, trebuie sã ai alta mai micã. Nu am lãsat ca fiecare preot sã-şi facã singur câte un miruitor, pentru cã pe urmã rãmânea acolo şi Sfântul şi Marele Mir se pãstreazã, nu se poate arunca oriunde. Nu se aruncã niciunde, se arde, se conservã, se ţine cu mare grijã. De aceea îl luãm noi, noi ungem, noi îl luãm cu noi, avem grijã şi îl protejãm aşa cum se cuvine.
Şi nu s-ar putea folosi o chestiune mai micã, mai simbolicã ? Adicã, ar trebui…
Dar de ce trebuie sã fie simbolicã ?
Poate sã parã cã e grandomanie..
Nu e nicio grandomanie, e pur şi simplu o rea intenţie, de a vedea cã e grandomanie, cã iei unul de acela telescopic cu 20 de lei. Grandomanie extraordinarã ! Dar sã iau eu sã ung jos… E principiu… Spune cã se unge biserica sus la înãlţime unde nu se mai atinge. Nu mai poate nimeni sã atingã şi sã pângãreascã locul uns cu Sfântul Mir. E clar. Şi când se boteazã un copil şi se unge cu Sfântul Mir, semnul unde a fost uns, se şterge cu un burete sau cu faşa, pentru ca atunci când se face baie sã nu se pângãreascã, sã nu fie aruncat Sfântul Mir.
Acum, dacã ne uitãm la pozele care au apãrut pe site-ul Patriarhiei, erau miruite şi nişte monitoare TV, mã gândesc cã acelea au fost şterse la un moment dat…
Pãi nu, deci acelea au fost fãcute cu untdelemn. Nu pe monitor… Domne, chiar aşa ? Dacã… Nu mai comentãm, e de prisos…Oamenii cuminţi când privesc astfel de ştiri îşi dau seama pânã unde a ajuns informaţia noastrã. Deci, tare interesant a fost, cu ce a uns Patriarhul. Dar sã fi zis, cât efort a fãcut Patriarhul ca sã îşi pãstreze, ca sã aibe o televiziune a lui, a Bisericii, sã aibe un radio al Bisericii, sã aibe un ziar al Bisericii… Asta nu intereseazã pe nimeni.
Acum, fiind acte publice, sunt de interes public şi de aceea am…
Interes public, dar sunt acte banale. Domn'le, eu dacã mã duc pe stradã şi fac un gest… cuiva îi pare curios, dar e gestul meu, e un tic al meu, nu ? Eu un obicei al meu. Bine, e public, dar asta e general, trebuie neapãrat sã ne prindem de…
Pãrintele Patriarh reprezintã poziţia oficialã a Bisericii…
Exact. Şi ceea ce a fãcut patriarhul, facem şi noi toţi, adicã, unde ne ducem şi sfinţim o casã, dacã e mai mare, mai înaltã, telescopic, poţi sã faci pânã sus, dacã e micuţ, e de 2 metri, un metru şi jumãtate, şi cu acela faci numai unde trebuie. Deci, e foarte practic, acesta e lucru esenţial în cult. Se folosesc obiecte practice, pentru realizarea lucrãrilor tainice pe care nu le vedem noi, sunt în spatele actelor pe care le sãvârşim.
Bine. Vã mulţumesc frumos pentru amabilitate !
Cu plãcere ! Sãnãtate ! Nu e nicio problemã.
La revedere !
Doamne ajutã !
Se încarcă comentariile...
