Vlad Alexandrescu i se adresează direct actualului ministru Corina Şuteu. El acuză de plagiat şi incompetenţă pe un important funcţionar „ştiinţific“

Vlad Alexandrescu i se adresează direct actualului ministru Corina Şuteu. El acuză de plagiat şi incompetenţă pe un important funcţionar „ştiinţific“

Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, acuză incompetenţa care domneşte în ministerul condus de Corina Şuteu

Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, solicită, într-o scrisoare deschisă adresată actualului titular al portofoliului, Corina Şuteu, schimbarea conducerii ştiinţifice a şantierului arheologic Histria, ocupată de Mircea Angelescu, pe care îl acuză de plagiat şi implicare în mecanismele dubioase ale finanţării cercetărilor de teren.

Ştiri pe aceeaşi temă

În documentul făcut public pe pagina sa de Facebook şi publicat în Revista 22, fostul ministru al Culturii vorbeşte despre şantierul arheologic de la Histria, unde tatăl său a lucrat ”o viaţă întreagă”, a cărui situaţie a devenit din ce în ce mai vitregă, începând cu anul 2010, când conducerea ştiinţifică a Institutului de Arheologie din Bucureşti a fost preluată de Mircea Angelescu.

”Din 2010, Institutul de Arheologie din Bucureşti a nominalizat la conducerea ştiinţifică a şantierului pe Mircea Angelescu, care este angajat al instituţiei şi, totodată, al Ministerului Culturii de cel puţin 15 ani. Este straniu cum s-a ajuns la această numire”, îşi începe Vlad Alexandrescu depoziţia.

În plus, el sugerează Corinei Şuteu că mai multe informaţii îi pot fi furnizate de Florian Matei-Popescu, în calitate de consilier pentru Arheologie al Ministrului Culturii.

”Este inadmisibil ca ministrul Culturii să numească în continuare drept responsabil al şantierului arheologic de la Histria o persoană dovedită de plagiat chiar de către Institutul de Arheologie, cercetată penal pentru acordarea unor autorizaţii ilegale şi implicată în mecanismele dubioase ale finanţării cercetărilor de teren”, mai notează Vlad Alexandrescu.

”Forul conducător al aceluiaşi Institut de Arheologie, Consiliul Ştiinţific, alcătuit în 2005 din persoane cu prestigiu - dintre care Mircea Babeş şi Radu Harhoiu -, l-a declarat plagiator în unanimitate pe domnul Mircea Angelescu, după ce «a trecut în revistă informaţiile existente, care atestă faptul că în cartea apărută sub numele său, cu titlul Standarde şi proceduri în arheologie (Bucureşti, INIM, 2004). Angelescu a publicat cea mai mare parte a unei scrieri englezeşti, Standards and Guidance, copiată de pe site-ul archaeologists.net, proprietate intelectuală a asociaţiei britanice The Institute of Field Archaeologists (IFA), protejată prin copyright: IFA 2004. Păstrând în cea mai mare parte, în traducere, forma originală a scrierii britanice şi prezentând-o drept o creaţie personală, atât în forma electronică, cât şi în forma tipărită, plagiatul lui M. Angelescu a fost săvărşit în circumstanţe agravante, în condiţiile în care autorul faptei era la acea dată, şi multă vreme după aceea, director al Direcţiei Monumentelor şi Muzeelor din Ministerul Culturii, precum şi secretarul Comisiei Naţionale de Arheologie»”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

În urma analizei întreprinse, Consiliul Ştiinţific a constatat fără dubiu ca este vorba de ”un plagiat masiv, făptuit conştient, intenţionat, şi dus până la capăt prin publicarea în formă tipărită şi electronică, în scopul evident de a-şi construi prin furt intelectual un prestigiu ştiinţific şi o autoritate administrativă în arheologia romanească”, mai notează Vlad Alexandrescu, care adaugă că, după o altă analiză, a fost prezentat şi un al doilea plagiat săvărşit de Mircea Angelescu, în cartea sa ”Arheologia şi tehnicile de management” (Bucureşti, INMI, 2004), ”în care a copiat părţi importante dintr-un alt manual britanic, «Management of Archaeological Project», editat în 1991 de către British Heritage”.

Corina Şuteu este trasă acum la răspundere chiar de cel care-a adus-o, ca secretar de stat, în Ministerul Culturii

Vlad Alexandrescu aminteşte în scrisoarea sa că a numit noua Comisie naţională de Arheologie pe 27 aprilie 2016, iar o petiţie, iniţiată de arheologul Florela Vasilescu solicita revocarea ordinului de ministru.

”Florela Vasilescu şi angajaţii firmei de săpături arheologice Vanderlay SRL, creată în 2005 cu sediul în Hunedoara, este abonată la contracte pe bani publici, mai ales pentru săpăturile arheologice de salvare de pe traseul viitoarelor autostrăzi. Evident, în acest context, numirea unei noi Comisii naţionale de Arheologie, i-a speriat. Nu va mai fi atât de uşor ca, în urma unor cercetări arheologice făcute de mântuială, noii membri ai Comisiei să acorde descărcarea de sarcină arheologică cerută de lege sau, mai grav, ca o autostradă să treacă peste un sit de importanţa celui de la Şibot”, explică Vlad Alexandrescu.

El adaugă faptul că firma Vanderlay Arheo a avut contracte de în perioada 2006 - 2008 cu muzeele din ţară, finanţate de Ministerul Culturii, pentru colectarea informaţiilor din nouă judeţe, în programul naţional de implementare a unui sistem informaţional geografic pentru protecţia Patrimoniului Cultural Naţional Imobil - eGISpat.

”De la înfiinţarea acestui program până în 2011, când nu s-au mai alocat bani, responsabilul coordonării programului a fost tot domnul Mircea Angelescu, la acea vreme directorul direcţiei Patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii”, adaugă fostul ministru, care mai spune că aceeaşi firmă a fost subcontractată de Institutul de Arheologie pentru cercetările de la cetatea Histria, în 2015.

”Începând din 2010, Institutul de Arheologie din Bucureşti a decis ca responsabilitatea ştiinţifică a cercetărilor arheologice de la Histria să fie încredinţată domnului Mircea Angelescu, angajat al Institutului, dar şi director în Ministerului Culturii, pe care cu cinci ani înainte îl incrimina de plagiat. De atunci, atâta timp cât domnul Angelescu s-a aflat şi în poziţia de director al Direcţiei Patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii, acesta şi-a dat singur autorizaţii de săpătură, iar directorul actual interimar al Institutului de Arheologie, Eugen Nicolae, precum şi majoritatea membrilor actualului Consiliu Ştiinţific al Institutului nu au protestat vreodată, deşi conflictul de interese era evident. Nu numai că nu au protestat, dar l-au susţinut şi continuă să-l susţină”, spune Vlad Alexandrescu despre şantierul pe care au condus săpături arheologice, de-a lungul timpului, figuri importante ale arheologiei clasice româneşti, de la Vasile Pârvan şi Scarlat Lambrino la Dionisie Pippidi şi Petre Alexandrescu.

Despre Mircea Angelescu, el afirmă că a fost responsabil de descărcarea de sarcină arheologică a masivului Cârnic de la Roşia Montană.

”În 2011, îl regăsim autorizând demolarea Aşezămintelor Sf. Sava, care aveau statut de monument istoric, pentru a face loc parcării din Piaţa Universităţii”, mai scrie Vlad Alexandrescu.

”Acelaşi personaj, alături de domnul Virgil Niţulescu, este cercetat penal pentru abuz în serviciu şi complicitate la infracţiunea de distrugere în cazul declasării anexelor Palatului Ştirbey, emisă în 2007”, mai precizează Vlad Alexandrescu, care susţine că, în perioada mandatului său de ministru al Culturii, a cerut Institutului de Arheologie să nominalizeze pe altcineva la conducerea celui mai important şantier arheologic al ţării, şi că firma Vanderlay Arheo este cea care se ocupă de cercetarea ruinelor de la Histria.

”Ceea ce mi-a devenit clar în mandatul meu ministerial sunt mecanismele putrede după care a funcţionat şi funcţionează intervenţiile în arheologia de teren din Romania, respectiv încrengătura dintre minister, instituţii şi muzee, firme şi fundaţii private care au căpuşat banul public. (...) Tocmai aceste mecanisme trebuie schimbate, iar oamenii care le-au creat şi le-au susţinut şi le susţin încă trebuie să se retragă”.

”Cred că este urgent ca Institutul de Arheologie să nominalizeze o altă persoană la conducerea ştiinţifică a şantierului arheologic de la Histria, mai ales în perspectiva că acest sit ar beneficia de fonduri pentru campania de săpături din vara anului 2016 şi ar putea fi propus pentru lista indicativă UNESCO”, menţionează fostul ministru al Culturii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările