Un milion de Moldoveni cu cetăţenia Română

Mai mult de un milion de moldoveni, adică români din Republica Moldova, vor avea cetăţenia română pe 1 decembrie 2018. Unii dintre ei au dobândit-o pe baza dreptului istoric, alţii, mai tineri, deja s-au născut cu ea.

România a dus în raport cu românii din Republica Moldova o politică corectă de redobândire a dreptului istoric de a fi român. Fără a neglija raporturile cu statul Republica Moldova şi care gestiona această resursă naţională prin exploatarea ei, România s-a adresat direct celor ale căror drepturi ar trebui să le protejeze.

Moldovenii dintre Prut şi Nistru reprezintă pentru noi o parte a Patrimoniului Naţional.

Astfel că, la nivelul anului 2015 peste jumătate de moldoveni dobândiseră în mod oficial dreptul de a fi român.

Un milion de Moldoveni cu cetăţenia Română pe 1 decembrie 2018

Procesul de redobândire a fost accelerat în ultima perioadă, interesul politic faţă de românii de dincolo de Prut fiind de asemenea unul crescut.

La acest moment peste 800 000 de moldoveni au deja cetăţenia română. Cea mai mare parte au dobândit-o prin depunerea de documente şi folosirea căii oficiale, o parte prin căsătorii şi mai nou, cifrele celor care s-au născut direct ca şi cetăţeni români încep să devină relevante.

Până la finele anului viitor vom avea Moldoveanul cu cetăţenie română cu numărul 1.000.000.

Nu există familie dincolo de Prut care la acest moment să nu  aibă o rudă de gradul unu şi care să nu deţină acest drept.

Această cifră arată adevărata încredere şi adeverenţa moldovenilor la identitatea românească, cifră recunoscută internaţional prin faptul că cetăţenia reprezintă o componentă recunoscută internaţional.

Cine a mai auzit de recensământ fraudat?

În Republica Moldova totul este posibil, cu atât mai mult cu cât vorbim în esenţă de un stat care el în sine este creat pe baza unor fraude.

Am auzit cu toţii de alegeri fraudate, de referendumuri fraudate, dar nu am reuşit până la moment să auzim şi de recensământ fraudat.

Vorba populară românească: nu contează cine votează, contează cine număra. Cam aşa a fost în acest caz, deoarece guvernarea de la acel moment, aflată sub oblăduirea lui Vlad Filat, este cea care s-a folosit de structura de stat pentru a influenţa o... informaţie cu caracter statistic.

O miză privind fraudarea nu exista în fapt deoarece factorii internaţionali interesaţi de Republica Moldova cunosc foarte bine situaţia şi cifrele reale, respectiv că aproape un milion de moldoveni şi-au asumat calitatea de român în mod oficial şi alţii sunt în aşteptare.

Mai mult decât atât: România nu este interesată de cifrele lansate între Prut şi Nistru deoarece cunoaşte foarte bine realităţile de acolo. Politica statului român nu a fost şi niciodată nu va fi influenţată de cifrele prezentate eronat de guvernarea ce a furat un miliard de euro.

1.500.000 de Moldoveni nerecenzaţi, dar... recenzaţi în acte

Peste un milion şi jumătate de moldoveni au părăsit graniţele statului Republicii Moldova. Conform informaţiile B.N.S. ei apar cu toate acestea în acte ca şi rezidenţi şi nu au fost scăzuţi din datele oficiale. De altfel este o politică normală deoarece nimeni nu ar fi avut interesul să arate dezastrul în care a fost adus statul de guvernările oligarhice corupte.

Aceşti moldoveni, care reprezintă aproape jumătate din populaţia înregistrată a Republicii Moldova, iar aici discutăm de cifre reale, recunoscute, nu au fost în realitate niciodată recenzaţi. Cu toate acestea, în actele oficiale ei apar că au fost recenzaţi, deşi este ştiut faptul că nu au existat cenzori în diaspora.

În realitate lucrurile stau foarte simplu: formularele au fost completate ulterior, cel mai probabil chiar după perioada legală în care acest lucru trebuia făcut. Tocmai de aceea a durat mai bine de trei ani oferirea de date oficiale, deoarece a fost nevoie de timp pentru ca în spatele cifrele lansate oficiale să stea şi documente, chiar dacă acestea au fost prelucrate.

Cum fraudezi un recensământ

Este foarte simplu:

Contează cine numără. Marea majoritate a cenzorilor au provenit din aparatul de stat, pe linie de partid. Adică peste 90% s-au aflat în această situaţie, fiind practic o obligaţie şi nu un drept, deoarece sumele de bani oferite au făcut ca nimeni să nu fie interesat de această poziţie.

Aceştia, în marea lor parte nepregătiţi, au completat formulare din birou şi nu de pe teren, deoarece fiecare a avut o zonă cunoscută de cercetare. Mulţi din ei au fost atunci veniţi din rândurile partidului democrat şi cel socialist, fiind cunoscută înclinaţia acestora spre denaturarea adevărului istoric.

Tipologia formularului favoriza înregistrarea cu prioritate a celor declaraţi moldoveni deoarece în înşiruirea de informaţii niciodată cenzorul nu ajunge la a enumera toate datele ci doar până când cetăţeanul constată pe prima care îl descrie. Eu sunt moldovean din Piatra Neamţ. Dacă mi se pune prima dată întrebarea: eşti moldovean? Răspund cu siguranţă că Da, fără a mai analiza care este scopul întrebării. Dacă mai departe aş fi întrebat dacă sunt român? Aş fi răspuns, de asemenea, cu Da. În fapt, între cele două, în gândirea cetăţeanului de pe cele două maluri de Prut, nu există nici o incompatibilitate. Ea este folosită doar din interese politice mafiote meschine.

Formulare completate acasă. Cea mai mare parte a formularelor nu se completează pe teren ci acasă. Chiar şi în timpul recensământului din România aceasta a fost o practică curentă, deoarece nu există timp fizic pentru a te deplasa la toate locuinţele.

Formulare completate ulterior. După momentul recensământului, cei plecaţi în afara Republicii Moldova au fost recenzaţi în mod oficial dar de la birou. Cu o conducere a B.N.S. de esenţă „moldovenistă”, directivele au fost date clar într-o direcţie.

Prelucrarea statistică. O altă modalitate de a influenţa, minor, informaţiile prezentate public o reprezintă prelucrarea statistică a informaţiilor. Poţi alege astfel metodologii care să favorizeze, la nivel de câteva procente, datele afişate public.

Recensământul nu se poate anula

Recensământul nu este Referendum şi nici Alegeri. Nu există o cale legală pentru a cere anularea lui deoarece nimeni niciodată la nivel internaţional, în lumea civilizată, nu s-a gândit că ar trebui să existe o cale de anulare a informaţiilor culese în interes statistic şi care nu produc consecinţe juridice directe.

În mod normal statul era interesat de informaţii reale, ori informaţiile lor arată că aproape trei milioane de moldoveni se află în Republica Moldova, când tot aceleaşi instituţii recunosc că de fapt doar două milioane se mai află între Prut şi Nistru deoarece peste un milion şi jumătate sunt plecaţi.

Astfel, suntem nevoiţi să ne folosim în continuare de cifre care nu pot de nici un fel să fie contestate: UN MILION DE MOLDOVENI AU CETĂŢENIA ROMÂNĂ (cifra se va atinge exact la mijlocul lui 2018).