Scandal la Muzeul de Istorie între managerul instituţiei şi grupul arheologilor, cu privire la activitatea  descoperitorilor de comori

Ministrul Culturii şi Identintăţii Naţionale Lucian Romaşcanu a declarat că se va întâlni săptămâna aceasta cu angajaţii Muzeului Naţional de Istorie a României, pentru a clarifica situaţia apărută în instituţie, după ce managerul Ernest Oberländer-Târnoveanu a făcut afirmaţii considerate de aceştia defăimătoare, scrie News.ro. Ministrul consideră că este necesară o nouă instrucţiune cu privire la cei care fac descoperiri cu detectorul de metale.

„Există două chestiuni - situaţia de la MNIR şi problema celor care deţin detectoare de metale şi fac descoperiri. Cu directorul m-am văzut zilele trecute, iar cât de curând - zilele acestea - mă voi întâlni şi cu angajaţii muzeului, pentru că trebuie să ascultăm toate părţile. Înţeleg că a existat o exprimare uşor nefericită a domnului Oberländer legat de domnii de acolo. Nu cred că a avut intenţia de a jigni, cred că doar a vrut să îşi susţină punctul de vedere mai aprig”, a declarat Romaşcanu pentru news.ro. 

Vineri, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), Lucian Romaşcanu a dat declaraţii legate de o problemă a Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) referitoare la felul în care trebuie abordată activitatea căutătorilor de comori cu detectorul de metale. După aceste afirmaţii, Ernest Oberlander-Târnoveanu, managerul muzeului, a făcut la rândul său, o serie de declaraţii care a scandalizat muzeografii şi cercetătorii MNIR.

Managerul muzeului Ernest Oberlander-Târnoveanu consideră că cei care caută comori cu detectorul de metale trebuie recompensaţi pentru că altfel, „patrimoniul naţional fuge peste graniţă”, lucru cu care un grup de 26 de specialişti ai MNIR este în total dezacord. 

Într-o scrisoare adresată ministrului, aceştia consideră că o astfel de concepţie, promovată de manager în spaţiul public, a dus la „un adevărat dezastru arheologic la nivel naţional şi în MNIR”, un număr considerabil de piese fiind „cumpărate printr-o procedură care a eludat legea şi instituţiile abilitate pentru protecţia patrimoniului arheologic”, după cum citează Agerpres.

În acest conflict, Romaşcanu consideră că atitudinea lui Oberlander- Târnoveanu este cea potrivită căci soluţia potrivită este, în opinia acestuia, cea conform căreia statul poate să beneficieze de activitatea căutătorilor de comori şi care să evite totodată ca aceştia să distrugă ceva.

„Important este să înţelegem că o interdicţie de genul ăsta poate avea la un moment dat şi mai multe puncte rele decât o permisiune controlată. Pentru că poţi să găseşti un tezaur, să-l topeşti şi să-l faci lingou şi s-a ales praful şi de tezaur, şi de tot", a declarat, vineri, Romaşcanu pentru Agerpres.

De asemenea, Oberlander- Târnoveanu a mai precizat că se referă ca instituţia să primească obiecte doar de la persoanele care deţin detectorul de metale în mod legal şi care nu îl folosesc în zone care fac parte din repertoriul arheologic naţional.

Descoperirea de la care a izbucnit scandalul

În 2013, un vâlcean pe nume Iulian Enache, deţinător al unui detector de metale şi un pasionat „arheolog”, descoperea pe un câmp din comuna vâlceanuă Goleşti, cea mai mare comoară găsită în România ultimului secol: aproximativ 55 de kilograme de monede de argint turceşti, estimate la jumătate de milion de euro.

Acesta a anunţat autorităţile despre descoperirea sa, fiind premiat de către Guvernul de la acea vreme cu 10.000 de euro. Potrivit legii, acesta are dreptul la 30 % din valoarea tezaurului dar, deocamdată, nu a primit niciun leu pentru că nu s-a făcut o evaluare a comorii.

În urma acestei descoperiri, vâlceanul a continuat să caute şi mai mult.

„Acum caut orice e îngropat, ca orice pasionat care deţine un detector de metale. Nu pot să spun că am mai găsit mare lucru. De multe ori, vin acasă cu cinci cuie şi trei monede de pe vremea regimului comunist. Dacă aş şti că mai sunt comori ascunse, le-aş scoate la suprafaţă, dar a fost o întâmplare fericită cu tezaurul de 50 de kilograme, comoara s-a lăsat descoperită”, declara Iulian Enache pentru „Adevărul”.

Iulian Enache, premiat de Victor Ponta (Foto: guv.ro)

În 2015 însă, Enache declara că nu a primit restul banilor. Chiar şi în aceste condiţii, vâlceanul declara că dacă ar mai găsi ceva, ar proceda la fel, adică ar anunţa autorităţile.

 „Nu am un răspuns pentru că, până acum, mi s-a comunicat doar că trebuie să mai aştept, că nu s-a terminat evaluarea comorii”, declara, la acea vreme, vâlceanul pentru „Adevărul”.

Între timp, Iulian Enache a intentat proces ministerului şi muzeului, iar decizia Curţii de Apel Bucureşti a decis că cele două instituţii sunt obligate la plata recompensei de 32.425 de euro. 

„Ministerul şi muzeul trebuie să plătească suma de 32.425 euro în echivalent în lei la cursul BNR la data plăţii, compusă din recompensa de 30% şi bonificaţie de 5% din valoarea tezaurului, şi la plata dobânzii legale începând cu data de 22 decembrie 2015 până la data de 9 februarie 2017”, după cum informează news.ro.

Instrucţiunea 2/2016

Specialiştii MNIR îl acuză pe Oberlaner-Târnoveanu că ar fi solicitat Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale abrogarea Instrucţiunii 2/2016 care, conform acestora, citaţi de agenţia de presă, „a reinstaurat bunul simţ la nivel moral şi aplicarea corectă a legii la nivel practic: între detector şi descoperirile arheologice întâmplătoare nu se poate pune semnul egal".

Conform Instrucţiunii 2/2016, dacă descoperirea arheologică nu este una întâmplătoare, atunci aceasta constituie braconaj arheologic. Prin descoperire arheologică întâmplătoare se înţelege „evidenţierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor naturali (seisme, alunecări de teren, inundaţii, desecări, eroziunea solului, şi altele) sau a acţiunilor umane (lucrări de construcţii, lucrări de prospecţiuni gologice, lucrări de forare, lucrări agricol, lucrări de deminare, precum şi alte tipuri de lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic), altele decât cercetarea areheologică atestată.

De asemenea, în acelaşi document, semnat de ministrul culturii de la acea vreme, Vlad Alexandrescu, se stipulează că evidenţierea întâmplătoare se poate realiza şi în urma activităţilor umane, dar „exlclude intenţia de a căuta şi descoperi unuri culturale aparţinând patrimoniului arheologic”.

„Folosirea oricăror mijloace de detecţie pentru evidenţierea bunurilor de patrimoniu arheologic fără respectarea cadrului legal de autorizare instituit de Ministerul Culturii, indiferent dacă aceasta este efectuată în zone de patrimoniu cultural reperat sau în alte zone în care nu a fost încă evidenşiat potenţialul arheologic, nu poate fi considerată descoperire arheologică întâmplătoare şi constituie braconaj arheologic”, se arată în Instrucţiunea 2/2016, articolul 3.

Ministrul Lucian Romaşcanu consideră că această instrucţiune emisă de ministrul Culturii din acea perioadă este „fundamental ilegală”, fiind nevoie să fie retrasă la un moment dat.

„Numai că nu trebuie retrasă acum, ci trebuie înlocuită cu ceva care să funcţioneze", a mai precizat Lucian Romaşcanu, citat de Agerpres.

Insultele din cadrul MNIR

Managerul MNIR (foto: dreapta jos) a declarat că printre semnatarii scrisorii se găsesc şi specialişti care nu sunt arheologi şi care îşi însuşesc calităţi pe care nu le au, în vreme ce „alţii sunt arheologi care, de ani de zile, consumă resurse şi nu găsesc, ca din întâmplare, nimic”.

„Eu mă ocup de aceste lucruri de 10 ani. Niciunul din cei care au semnat acolo nu a recuperat nici măcar o potcoavă de cal mort, ca să zic aşa. Dar, în schimb, au folosit bani din buget pentru săpături care n-au dus la nimic. Şi asta e foarte important. Cine mă convinge pe mine că face săpături de amorul artei şi mai trage şi concluzii istorice fără să găsească nimic este, fără îndoială, o persoană care este necinstită profund", a spus directorul MNIR pentru Agerpres.

Duminică seara, sindicatul MNIR, prin persoana lui Decebal Vleja, preşedintele acestui sindicat, a transmis un comunicat prin care atrage atenţia că declaraţiile manageruui Ernest Oberlander Târnoveanu, „constituie un grav atac la demnitatea unei părţi importante a salariaţilor din instituţia pe care o conduce!”

„Un întreg department de specialitate, reprezentând 50% din corpul de specialişti ai MNIR (muzeografi şi cercetători), a fost defăimat, uman şi profesional, cu aserţiuni mincinoase, tendenţioase şi calomnioase, pentru motivul că a semnalat, argumentat şi demonstrat, cu înscrisuri, lipsa de transparenţă şi încălcarea standardelor de bună practică în achiziţionarea pieselor de patrimoniu arheologic”, se arată în comunicatul sindicatului.

Vleja punctează că situaţia este una „fără precedent, la nivelul lumii civilizate, în care conducătorul unei instituţii publice defăimează personalul de specialitate în favoarea abordării amatoristrice a gestionării patrimoniului cultural”.

De asemenea, preşedintele de sindicat explică faptul că acest departament pe care Oberlander- Târnoveanu îl defăimează este cel care timp de zece ani, a asigurat prin venituri proprii şi prin prestaţia ştiinţifică şi muzeografică- recunoscută la nivel naţional şi internaţional- „un statut de exelenţă pentru Muzeul Naţional”.

„Această atitudine, de supunere la o permanentă acţiune de mobbing a unei întregi categorii profesionale, nu poate fi tolerată într-o instituţiei a statului roman. La acesta se adaugă gravele diferenţe salariale, frapante discriminări profesionale la toate nivelurile, modalitatea de a instaura teroarea prin presiuni şi dispoziţii contradictorii şi lipsa de transparenţă în luarea unor decizii de maximă importanţă pentru viitorul salariaţilor şi al instituţiei în sine. A păstra tăcerea şi a te asocia cu o astfel de concepţie despre modul de tratare a personalului din subordine reprezintă o atitudine cu consecinţe grave pentru viitorul unei instituţii pe care, sperăm, toţi o cinstim şi onorăm”, mai scrie în comunicatul emis de sindicatul MNIR.

Cererea sindicatului este aceea de a primi scuze din partea managerului pentru astfel de declaraţii, dar şi intervenţia Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale pentru „normalizarea situaţiei”.