Răspunsul „Antipa“ cu privire la planul Guvernului de înstrăinare a 5.300 de metri pătraţi: Este înscris ca monument istoric de importanţă naţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După ce ziarista Iulia Popovici a scris un articol pe platforma „blogurile Adevărul” intitulat „Guvernul vrea să construiască o clădire prin exproprierea Muzeului Antipa”, instituţia a transmis un comunicat de presă prin care îşi manifestă „opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii”.

O cerere de cedare a 5.300 de metri pătraţi din parcul Muzeului Antipa a fost făcută de Secretariatul General al Guvernului, în vederea realizării unei alte construcţii. Reprezentanţii muzeului au primit din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) solicitarea de a răspunde adresei dinspre secretariat, conform comunicatului de presă transmis de aceştia, în urma articolului semnat de bloggerul „Adevărul”, Iulia Popovici. 

Anterior primirii adresei, Luis Ovidiu Popa, managerul muzeului fusese invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care muzeul îl are în administrare, „dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte”. 

Muzeul „Grigore Antipa” are aproximativ 14.000 de metri pătraţi, 5.300 de metri pătraţi reprezentând peste o treime din terenul total şi 45% din curte/parc, a punctat Iulia Popovici.

„SC Topcad SRL (ale cărei date apar în planul de dezlipire din imaginea de deschidere) n-a primit niciodată vreo comandă de la „Antipa“, nu are nici un contract cu Muzeul, iar cererea de înscriere în cartea funciară a dezlipirii, în care apar datele Topcad deja completate, i-a fost pusă dinainte lui Luis Popa în chiar sediul ANCPI”, a mai scris Popovici. 

Reprezentanţii instituţiei mai punctează că intenţia rămâne aceea de a păstra integritatea parcului istoric.  

Argumentele aduse de muzeu în vederea păstrării integrale a terenului:

1. Calitatea de monument istoric a muzeului, în integralitatea sa

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este înscris în L.M.I. ca monument istoric de importanţă naţională...Imobilul Muzeului Antipa a constat încă de la început din clădirea principală, precum şi din parcul  Muzeului Naţional de Istorie Naturală, care a fost opera arhitectului peisagist francez Édouard Redont. 

Un alt plan de amenajare peisagistică a curţii muzeului a fost realizat de arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn în anul 1943. Din analiza acestor planuri rezultă că edificiul studiat a fost gândit într-o relaţie de simbioză cu situl natural în care a fost amplasat, sit definit ca atare până la edificarea clădirii muzeului.

2. Apartenenţa la o zonă construită protejată

Muzeul „Grigore Antipa” face parte din Zona Construită Protejată nr. 84 Parcul Delavrancea, curtea sa fiind marcată ca spaţiu verde amenajat. Regulamentul zonei protejate cu grad de protecţie maxim impune protejarea valorilor arhitectural – urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor.

3. Importanţa spaţiului verde

Un alt element foarte important al zonei este vegetaţia abundentă păstrată în cadrul incintei, care se află într-o zonă a oraşului unde traficul, atât cel auto cât şi cel pietonal, este extrem de intens. Prezenţa vegetaţiei în curtea muzeului conferă incintei şi zonei o parte importantă din caracterul său deosebit, fiind o sursă de aer proaspăt şi răcoare pe timpul verii şi oferind linişte prin absorbţia poluării fonice cauzată de circulaţie. Prin urmare, prezenţa vegetaţiei este de o importanţă majoră în zonă, contribuind din plin la confortul urban.

În plus, spaţiul verde din incinta muzeului a fost în ultimii cinci ani terenul pe care s-au desfăşurat numeroase activităţi în aer liber pentru copii, activităţi care s-au bucurat de un mare succes şi de un număr impresionant de participanţi.

4. Nevoia de spaţiu pentru activităţile muzeului

Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare şi un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este unul dintre cele mai iubite şi vizitate muzee din Bucureşti şi din ţară.

În acelaşi timp, datorită dezvoltării patrimoniului şi diversificării activităţilor din ultimii 100 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor pentru colecţiile în continuă creştere, de un spaţiu adecvat pentru  organizarea de expoziţii temporare de anvergură, dar şi de spaţii noi de expunere.

În perioada recentă, prin Contractul de management nr. 86/18.09.2017 este prevăzută extinderea muzeului printr-o construcţie subterană care să păstreze intact spaţiul verde şi  care să ofere spaţiile suplimentare de care muzeul are nevoie.

Extinderea muzeului printr-un spaţiu subteran ar aduce cu sine o serie de beneficii, printre care: depozitarea colecţiilor în condiţii optime, dezvoltarea colecţiilor în noile spaţii (inclusiv oferirea de spaţiu temporar sau permanent pentru colecţii aflate în dificultate la oricare alte muzee de profil din ţară), creşterea substanţială a numărului de vizitatori. 

„În acest sens, păstrarea intactă a suprafaţei de teren ce aparţine muzeului este de o importanţă capitală, fiind practic garantul existenţei şi dezvoltării Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”, se arată în acelaşi comunicat.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite