Artmark Historical Estate a lansat Catalogul Primăvară 2019, cu proprietăţi istorice şi contemporane în valoare de 88 de milioane de euro

Artmark
Historical Estate a lansat Catalogul Primăvară 2019, cu proprietăţi istorice şi
contemporane în valoare de 88 de milioane de euro

Artmark Historical Estate, singura companie de consultanţă imobiliară din România specializată în promovarea şi tranzacţionarea de proprietăţi istorice şi artistice, a lansat noul catalog, ediţia Primăvară 2019. Catalogul cuprinde peste 40 de proprietăţi istorice şi contemporane şi o insulă din Delta Dunării. Cel mai scump imobil este un palat de peste 10 milioane de euro.

Patrimoniu
Articol publicitar

Rolexul purtat la gât. Licitaţia de Ceasuri, Bijuterii & Artă Decorativă. 24 Aprilie 2019, 19:00, Artmark, Palatul Cesianu-Racoviţă

Rolexul purtat la gât. Licitaţia de Ceasuri, Bijuterii & Artă Decorativă. 24 Aprilie 2019, 19:00, Artmark, Palatul Cesianu-Racoviţă

Într-una din zilele lunii septembrie ale anului 1927, vremea s-a arătat a fi generoasă cu europenii. După 15 ore şi 15 minute de înotat, Mercedes Gleitze este aşteptată de sute de spectatori la Dover, pe malul Canalului Mânecii. Cade epuizată, dar îi mulţumeşte lui Dumnezeu că este încă în viaţă şi conştientă. Acea zi avea să rămână de două ori în istorie.

Artmark Historical Estate lansează Raportul de Piaţă 2018 şi anunţă intrarea şi pe segmentul de proprietăţi contemporane

Artmark
Historical Estate lansează Raportul de Piaţă 2018 şi anunţă intrarea şi pe
segmentul de proprietăţi contemporane

Artmark Historical Estate a lansat în cadrul unei conferinţe de presă Raportul de Piaţă 2018 – o analiză a situaţiei actuale a patrimoniului construit şi a potenţialului investiţional al acestuia. Cu această ocazie, reprezentanţii companiei au anunţat intrarea şi pe segmentul de proprietăţi contemporane, dedicat tranzacţiilor cu imobile de lux nou construite.

Dispută între statul francez şi moştenitorii unei rusoaice privind o operă majoră a lui Brâncuşi din cimitirul Montparnasse

Dispută între statul francez şi moştenitorii unei rusoaice privind o operă majoră a lui Brâncuşi din cimitirul Montparnasse

O statuie a sculptorului Constantin Brâncuşi aflată pe un mormânt din cimitirul Montparnasse este obiectul unei dispute între stat şi moştenitorii unei defuncte, o rusoaică înmormântată acolo din 1910. "Sărutul/ Le Baiser" este considerată drept o operă majoră a artistului, al doilea cel mai scump sculptor pe piaţa de artă după Giacometti.

Ivaşcu, despre prăbuşirea casei în care s-a născut Brâncuşi: Trebuie să fie un semnal de alarmă pentru crearea unui sistem de priorităţi culturale

Ivaşcu, despre prăbuşirea casei în care s-a născut Brâncuşi: Trebuie să fie un semnal de alarmă pentru crearea unui sistem de priorităţi culturale

Ministrul Culturii George Ivaşcu a emis joi o declaraţie  referitoare la prăbuşirea Casei de la Hobiţa. Ivaşcu spune că a citit „cu durere în suflet despre prăbuşirea ultimelor vestigii ale Casei de la Hobiţa”, punctând că din cauză că este o proprietate privată, statul nu a putut interveni. Totuşi, acesta a anunţat că Direcţia Judeţeană pentru Cultură Gorj, aflată în subordinea ministerului, va întreprinde o inspecţie la faţa locului.

Reiau aici, în varianta integrală, un material despre „cinematografele dispărute“ ale Bucureştiului, scris la solicitarea jurnalistei Ana-Maria Onisei şi publicat pe blogul acesteia glossy-cultural anamariaonisei.ro. „Miezul“ acestui articol este dat de un top 15 al cinematografelor bucureştene, „de cartier“ sau centrale, dispărute în prezent, aşa cum le-am văzut şi trăit eu, în copilărie şi în prima adolescenţă.

acum 5 luni · comentarii (4)

A trecut ceva timp de când chestiunea pieselor arheologice din componenţa Parthenonului, simbolul Atenei antice, piese arheologice duse în Marea Britanie de către Thomas Bruce, al VII-lea Conte de Elgin, fost ambasador britanic în Imperiul Otoman a revenit în atenţia publicului, ca obiect de dispută între Grecia şi Marea Britanie.

acum 4 luni · comentarii (11)

„Ruina, degradarea şi uitarea s-au lăsat peste conacul de la Miorcani al familiei Pillat" este titlul unui articol publicat de „Adevărul“ de curând. Domeniul de la Miorcani, donat de familia Pillat, a fost iniţial spital al Darabaniului, apoi a fost lăsat în grija BOR care a închis cu lăcate proprietatea aflată în ruină.

acum 6 luni · comentarii (0)

Ridicată în 1940 în contextul diplomaţiei culturale a statului italian în sud-estul Europei, Casa D'Italia din Târgovişte, care poartă semnătura arhitectului Enzo Canella, a rezonat cu puternica amprentă urbanistică a comunităţii italiene din acest oraş. Într-un final, această casă de patrimoniu a ajuns în atenţia Primăriei Târgovişte chemată să-şi exercite dreptul de preemţiune.

acum 7 luni · comentarii (0)

Identitatea Olteniei de sub munte – o ,,ţară" – mai mică în Bănatul Olteniei, la rândul ei identitară şi cu drapel şi cu Ban (conducător voievodal), alcătuind şi azi, identitară, împreună cu Muntenia, ceea ce s-a numit Ţara Românească – aşadar, identitatea anume a Olteniei de sub munte cu capitala la Râmnic şi Episcopie ,,de sine" de sute de ani, înfăţişându-se drept ,,Noul Severin" –

acum 8 luni · comentarii (0)

Impulsionaţi de scrierile autorilor antici, întemeietorii arheologiei moderne româneşti şi-au îndreptat atenţia către ruinele davei getice din localitatea ialomiţeană Crăsanii de Jos, presupusă a fi mult disputata locaţie a legendarei cetăţi Helis. Cu unul dintre urmaşii acestora am discutat zilele trecute, chiar la faţa locului.

acum 8 luni · comentarii (13)

Acum două zile, pe 11 septembrie, Muzeul Peleş (instituţie în subordinea Ministerului Culturii şi administrator al colecţiilor găzduite de castelele Peleş şi Pelişor) a evacuat şi predat către Casa Regală a României imobilul Căsuţa Poartă, fiindcă de mai bine de un an de zile Statul român nu mai are contract cu proprietarii Peleşului, Pelişorului şi Căsuţei Poartă.

acum 10 luni · comentarii (46)

La Bălăneşti, în Gorj, vrednică vatră de tradiţie ţărănească în spaţiul arhitectural în primul rând, dar care a cultivat şi cultivă până azi şi câteva din obiceiurile vechi identitare spiritual, cum ar fi spre pildă, la mijlocul lui februarie, o sărbătoare a viei şi pomilor roditori care ţine de calendarul ţărănesc, o vatră care a dat şi oameni de seamă vestiţi şi dincolo de hotarele satului:

acum 11 luni · comentarii (1)

Născut în urmă cu 100 de ani, în 31 august 1919, etnograful Kós Károly (1919-1996) este omagiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei printr-o expoziţie comemorativă coordonată de etnografa Tekla Tötszegi. Acelaşi muzeu găduieşte o altă expoziţie temporară, dedicată celebrului arhitect Kós Károly (1883-1977), tatăl etnografului. La vernisajele ambelor expoziţii au participat reprezentanţi ai mai multor generaţii ale familiei Kós.

acum 11 luni · comentarii (0)

În urmă cu 90 de ani, în vara anului 1929, Romulus Vuia înfiinţa la Cluj primul muzeu în aer liber din România, pe care şi-l dorea o adevărată „Grădină a Neamului“, care să prezinte întregii lumi comorile civilizaţiei noastre tradiţionale. Odată cu înfiinţarea sa, România devenea a noua ţară din lume în care existau astfel de muzee, care reprezintă cea mai complexă şi elevată formă de valorificare a patrimoniului cultural.

acum 1 an · comentarii (0)

Semnificaţia istorică, culturală, arhitectonică a Carei Dalga fac din acest complex monumental însăşi coloana vertebrală a staţiunii Mamaia, marcând o etapă importantă legată de începuturile şi evoluţia aşezării litorale, un reper însemnat al istoriei naţionale şi al Casei Regale şi un punct de joncţiune al unui traseu al memoriei Reginei Maria care ar trebui să reunească cel puţin Balcicul, Cotrocenii, Branul şi Pelişorul.

acum 1 an · comentarii (8)

Toată lumea cu oarecare instrucţie ştie ce sunt perlele, vreau să spun acele sfere sidefii extrase din scoici, sau cele artificiale, de imitaţie, fără valoare deosebită. Perlele naturale erau culese de pescuitori, dar azi sunt obţinute prin stimulare umană — aşa numitele „perle de cultură“. Despre acestea vom vorbi în cele ce urmează, dar în sens ironic, cu ghilimelele de rigoare.

acum 1 an · comentarii (15)

Că ceea ce s-a întâmplat aseară la Paris este o tragedie culturală mondială nimeni nu contestă. Ce este însă de remarcat şi de comentat este ipocrizia unor conaţionali, mai ales politicieni, administratori de oraşe şi resurse publice, care n-au făcut mare lucru pentru patrimoniul cultural local ori naţional, ba chiar şi-au bătut joc de el, dar îi vezi debitând mesaje solidarire referitoare la catedrala franceză.

acum 1 an · comentarii (5)

Un aprins conflict lingvistic, şi nu numai, pe Facebook şi în presă, pe o temă de corectitudine politică: are termenul „holocaust“ un singur sens şi o unică folosire în limbă? Fără contraofensivă („mea culpa“ asumată) şi fără miză reală, dacă judecăm la rece o opinie şi trei replici iscate în furia momentului, fără ca cineva să mai deschidă şi dicţionarul.

acum 1 an · comentarii (43)

Nu cu mult timp în urmă am ajuns pe la un tîrg de vechituri, adică de antichităţi, sună mai puţin insalubru, pe undeva pe la Romexpo. Am plecat de acolo cu mai multe chestii printre care şi o grămadă de înscrisuri olografe ale unor literaţi. Aşa, de amorul artei, o plăcere proprie şi „personală”. Bani aruncaţi pe fereastră ar zice oricine şi nu neg că ar avea dreptate.

acum 1 an · comentarii (2)

Douăsprezece muzee le sunt recomandate turiştilor de Ghidul Michelin 2019, din şapte oraşe ale României: Bucureşti - trei muzee, Cluj-Napoca, Sibiu şi Sighetu-Marmaţiei - câte două, Baia-Mare, Constanţa şi Iaşi câte unul. Trei dintre acestea, notate cu trei stele, sunt considerate cele mai reprezentative:  Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Naţional de Artă al României.

acum 1 an · comentarii (3)