FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

Patrimoniul cultural al României a trecut prin multe perioade de zbucium şi chiar de distrugere în masă. De la luptele cu turcii, la comunism şi până la incompetenţa edililor de astăzi, clădiri preţioase au căzut pradă lamei buldozerelor. Pe fondul descentralizării care ar face şi mai mult rău, adevarul.ro face o trecere în revistă a acestor imobile oraş cu oraş.

Dezastrul Aşezământului Brătianu din Bucureşti: Primăria tace, Academia constată, PNL habar n-are | pnl

Dezastrul Aşezământului Brătianu din Bucureşti: Primăria tace, Academia constată, PNL habar n-are

Spre deosebire de formaţiunile nou-înfiinţate, care îşi clădesc istoria de azi pe mâine, partidele istorice beneficiază de girul înaintaşilor politici, al părinţilor fondatori. Sătui de comparaţiile, deloc flatante, cu dinastia Brătienilor, liderii de astăzi ai Partidului Liberal se uită nepăsători cum memoria şi moştenirea acestora se degradează ireversibil pe zi ce trece.

În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

O casa monument istoric, in care Dinu Lipatti canta la pian, iar Luchian era un musafir nelipsit, vila Ghika amplasata in centrul Capitalei, in apropiere de TNB, pastreaza inca muzica istoriei. Dominica Ghika, descendenta domnitorului roman, ne-a povestit pe scurt istoria acestei proprietati labirintice, care pana nu demult a fost sediul unei societati de avocatura.

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Zecile de monumente-simbol pe care le admirăm în marile oraşe ale ţării ascund poveşti fermecătoare. Despre modul în care a fost construit Castelul Peleş există mai multe legende, una dintre cele mai cunoscute fiind aceea că regele a înnoptat odată în zonă şi a fost fermecat de peisaj. Alte clădiri-simbol din ţară ascund poveşti la fel de impresionante.

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Paisprezece dintre siturile culturale şi istorice ale Europei aflate în pericol de a fi distruse au ajuns pe o listă de salvare a unei organizaţii de patrimoniu, „Europa Nostra“. Roşia Montană din România, o mănăstire renascentistă italiană şi un oraş istoric din Turcia nu prea au multe în comun la prima vedere, dar toate trei sunt ameninţate şi se regăsesc pe această lista de salvare.

Reiau aici, în varianta integrală, un material despre „cinematografele dispărute“ ale Bucureştiului, scris la solicitarea jurnalistei Ana-Maria Onisei şi publicat pe blogul acesteia glossy-cultural anamariaonisei.ro. „Miezul“ acestui articol este dat de un top 15 al cinematografelor bucureştene, „de cartier“ sau centrale, dispărute în prezent, aşa cum le-am văzut şi trăit eu, în copilărie şi în prima adolescenţă.

acum 5 luni · comentarii (4)

A trecut ceva timp de când chestiunea pieselor arheologice din componenţa Parthenonului, simbolul Atenei antice, piese arheologice duse în Marea Britanie de către Thomas Bruce, al VII-lea Conte de Elgin, fost ambasador britanic în Imperiul Otoman a revenit în atenţia publicului, ca obiect de dispută între Grecia şi Marea Britanie.

acum 4 luni · comentarii (11)

„Ruina, degradarea şi uitarea s-au lăsat peste conacul de la Miorcani al familiei Pillat" este titlul unui articol publicat de „Adevărul“ de curând. Domeniul de la Miorcani, donat de familia Pillat, a fost iniţial spital al Darabaniului, apoi a fost lăsat în grija BOR care a închis cu lăcate proprietatea aflată în ruină.

acum 6 luni · comentarii (0)

Ridicată în 1940 în contextul diplomaţiei culturale a statului italian în sud-estul Europei, Casa D'Italia din Târgovişte, care poartă semnătura arhitectului Enzo Canella, a rezonat cu puternica amprentă urbanistică a comunităţii italiene din acest oraş. Într-un final, această casă de patrimoniu a ajuns în atenţia Primăriei Târgovişte chemată să-şi exercite dreptul de preemţiune.

acum 7 luni · comentarii (0)

Identitatea Olteniei de sub munte – o ,,ţară" – mai mică în Bănatul Olteniei, la rândul ei identitară şi cu drapel şi cu Ban (conducător voievodal), alcătuind şi azi, identitară, împreună cu Muntenia, ceea ce s-a numit Ţara Românească – aşadar, identitatea anume a Olteniei de sub munte cu capitala la Râmnic şi Episcopie ,,de sine" de sute de ani, înfăţişându-se drept ,,Noul Severin" –

acum 8 luni · comentarii (0)

Impulsionaţi de scrierile autorilor antici, întemeietorii arheologiei moderne româneşti şi-au îndreptat atenţia către ruinele davei getice din localitatea ialomiţeană Crăsanii de Jos, presupusă a fi mult disputata locaţie a legendarei cetăţi Helis. Cu unul dintre urmaşii acestora am discutat zilele trecute, chiar la faţa locului.

acum 8 luni · comentarii (13)

Acum două zile, pe 11 septembrie, Muzeul Peleş (instituţie în subordinea Ministerului Culturii şi administrator al colecţiilor găzduite de castelele Peleş şi Pelişor) a evacuat şi predat către Casa Regală a României imobilul Căsuţa Poartă, fiindcă de mai bine de un an de zile Statul român nu mai are contract cu proprietarii Peleşului, Pelişorului şi Căsuţei Poartă.

acum 10 luni · comentarii (46)

La Bălăneşti, în Gorj, vrednică vatră de tradiţie ţărănească în spaţiul arhitectural în primul rând, dar care a cultivat şi cultivă până azi şi câteva din obiceiurile vechi identitare spiritual, cum ar fi spre pildă, la mijlocul lui februarie, o sărbătoare a viei şi pomilor roditori care ţine de calendarul ţărănesc, o vatră care a dat şi oameni de seamă vestiţi şi dincolo de hotarele satului:

acum 11 luni · comentarii (1)

Născut în urmă cu 100 de ani, în 31 august 1919, etnograful Kós Károly (1919-1996) este omagiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei printr-o expoziţie comemorativă coordonată de etnografa Tekla Tötszegi. Acelaşi muzeu găduieşte o altă expoziţie temporară, dedicată celebrului arhitect Kós Károly (1883-1977), tatăl etnografului. La vernisajele ambelor expoziţii au participat reprezentanţi ai mai multor generaţii ale familiei Kós.

acum 11 luni · comentarii (0)

În urmă cu 90 de ani, în vara anului 1929, Romulus Vuia înfiinţa la Cluj primul muzeu în aer liber din România, pe care şi-l dorea o adevărată „Grădină a Neamului“, care să prezinte întregii lumi comorile civilizaţiei noastre tradiţionale. Odată cu înfiinţarea sa, România devenea a noua ţară din lume în care existau astfel de muzee, care reprezintă cea mai complexă şi elevată formă de valorificare a patrimoniului cultural.

acum 1 an · comentarii (0)

Semnificaţia istorică, culturală, arhitectonică a Carei Dalga fac din acest complex monumental însăşi coloana vertebrală a staţiunii Mamaia, marcând o etapă importantă legată de începuturile şi evoluţia aşezării litorale, un reper însemnat al istoriei naţionale şi al Casei Regale şi un punct de joncţiune al unui traseu al memoriei Reginei Maria care ar trebui să reunească cel puţin Balcicul, Cotrocenii, Branul şi Pelişorul.

acum 1 an · comentarii (8)

Toată lumea cu oarecare instrucţie ştie ce sunt perlele, vreau să spun acele sfere sidefii extrase din scoici, sau cele artificiale, de imitaţie, fără valoare deosebită. Perlele naturale erau culese de pescuitori, dar azi sunt obţinute prin stimulare umană — aşa numitele „perle de cultură“. Despre acestea vom vorbi în cele ce urmează, dar în sens ironic, cu ghilimelele de rigoare.

acum 1 an · comentarii (15)

Că ceea ce s-a întâmplat aseară la Paris este o tragedie culturală mondială nimeni nu contestă. Ce este însă de remarcat şi de comentat este ipocrizia unor conaţionali, mai ales politicieni, administratori de oraşe şi resurse publice, care n-au făcut mare lucru pentru patrimoniul cultural local ori naţional, ba chiar şi-au bătut joc de el, dar îi vezi debitând mesaje solidarire referitoare la catedrala franceză.

acum 1 an · comentarii (5)

Un aprins conflict lingvistic, şi nu numai, pe Facebook şi în presă, pe o temă de corectitudine politică: are termenul „holocaust“ un singur sens şi o unică folosire în limbă? Fără contraofensivă („mea culpa“ asumată) şi fără miză reală, dacă judecăm la rece o opinie şi trei replici iscate în furia momentului, fără ca cineva să mai deschidă şi dicţionarul.

acum 1 an · comentarii (43)

Nu cu mult timp în urmă am ajuns pe la un tîrg de vechituri, adică de antichităţi, sună mai puţin insalubru, pe undeva pe la Romexpo. Am plecat de acolo cu mai multe chestii printre care şi o grămadă de înscrisuri olografe ale unor literaţi. Aşa, de amorul artei, o plăcere proprie şi „personală”. Bani aruncaţi pe fereastră ar zice oricine şi nu neg că ar avea dreptate.

acum 1 an · comentarii (2)

Douăsprezece muzee le sunt recomandate turiştilor de Ghidul Michelin 2019, din şapte oraşe ale României: Bucureşti - trei muzee, Cluj-Napoca, Sibiu şi Sighetu-Marmaţiei - câte două, Baia-Mare, Constanţa şi Iaşi câte unul. Trei dintre acestea, notate cu trei stele, sunt considerate cele mai reprezentative:  Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Naţional de Artă al României.

acum 1 an · comentarii (3)