Dezastrul Aşezământului Brătianu din Bucureşti: Primăria tace, Academia constată, PNL habar n-are | pnl

Dezastrul Aşezământului Brătianu din Bucureşti: Primăria tace, Academia constată, PNL habar n-are

Spre deosebire de formaţiunile nou-înfiinţate, care îşi clădesc istoria de azi pe mâine, partidele istorice beneficiază de girul înaintaşilor politici, al părinţilor fondatori. Sătui de comparaţiile, deloc flatante, cu dinastia Brătienilor, liderii de astăzi ai Partidului Liberal se uită nepăsători cum memoria şi moştenirea acestora se degradează ireversibil pe zi ce trece.

În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

O casa monument istoric, in care Dinu Lipatti canta la pian, iar Luchian era un musafir nelipsit, vila Ghika amplasata in centrul Capitalei, in apropiere de TNB, pastreaza inca muzica istoriei. Dominica Ghika, descendenta domnitorului roman, ne-a povestit pe scurt istoria acestei proprietati labirintice, care pana nu demult a fost sediul unei societati de avocatura.

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Zecile de monumente-simbol pe care le admirăm în marile oraşe ale ţării ascund poveşti fermecătoare. Despre modul în care a fost construit Castelul Peleş există mai multe legende, una dintre cele mai cunoscute fiind aceea că regele a înnoptat odată în zonă şi a fost fermecat de peisaj. Alte clădiri-simbol din ţară ascund poveşti la fel de impresionante.

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Paisprezece dintre siturile culturale şi istorice ale Europei aflate în pericol de a fi distruse au ajuns pe o listă de salvare a unei organizaţii de patrimoniu, „Europa Nostra“. Roşia Montană din România, o mănăstire renascentistă italiană şi un oraş istoric din Turcia nu prea au multe în comun la prima vedere, dar toate trei sunt ameninţate şi se regăsesc pe această lista de salvare.

Reţetă românească de omorât muzeele: Brukenthal, închis de sărăcie, Muzeul Ţării Crişurilor, evacuat de Biserica Romano-Catolică, cel de Artă Braşov, "executat" de Biserica Evanghelică

Reţetă românească de omorât muzeele: Brukenthal, închis de sărăcie, Muzeul Ţării Crişurilor, evacuat de Biserica Romano-Catolică, cel de Artă Braşov,

Zeci de muzee din ţară zac în uitare, în timp ce nimeni nu găseşte sau nici măcar nu caută fonduri pentru renovarea şi întreţinerea lor. Altele, mai rău, se află în pragul evacuării. Un grup de iniţiativă a lansat o petiţie online prin care solicită salvarea patrimoniului cultural al României. Printre obiectivele menţionate în petiţie se află Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă din Cluj şi Muzeul de Artă şi cel de Etnografie din Braşov.

Şerban Sturdza: Patrimoniul cultural din România este o chestiune de siguranţă naţională

Şerban Sturdza: Patrimoniul cultural din România este o chestiune de siguranţă naţională

Soarta acestor clădiri cu o valoare de cele mai multe ori incomensurabilă ajunge să depindă de „hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a funcţionarilor dezinteresaţi şi corupţi. Reputatul arhitect Şerban Sturdza, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, descendent al familiei boiereşti omonime, realizează în cele ce urmează o radiografie a situaţiei în care se află astăzi întregul patrimoniu naţional. Citiţi şi luaţi aminte.

Biserica „Banu” Iaşi – cum o cenuşăreasă devine regina balului

Biserica „Banu” Iaşi – cum o cenuşăreasă devine regina balului

În dese rânduri semnalam că unul dintre cei mai mari proprietari ale clădirilor de patrimoniu, Biserica Ortodoxă Română, face mult prea puţin pentru păstrarea şi valorificarea acestuia. De această dată vom prezenta acţiunea cum acţiunea unui singur om, un preot, a făcut ca un monument îngropat în schele şi ruine, să devină o bijuterie – Biserica “Banu” din Iaşi.

Avem un patrimoniu, ce facem cu el? Ghid de bune practici

Avem un patrimoniu, ce facem cu el? Ghid de bune practici

Biserica Ortodoxă Română este unul dintre cei mai mari administratori ai patrimoniului cultural din România. Explicam şi cu alte ocazii, dar în special atunci când am prezentat lucrarea S.O.S – Zestrea culturală a Olteniei, că moştenirea patrimonială ecleziastică este o componentă care poate (şi ar trebui) să fie valorizată de statul român în spaţiul european din care facem parte.

Impulsionaţi de scrierile autorilor antici, întemeietorii arheologiei moderne româneşti şi-au îndreptat atenţia către ruinele davei getice din localitatea ialomiţeană Crăsanii de Jos, presupusă a fi mult disputata locaţie a legendarei cetăţi Helis. Cu unul dintre urmaşii acestora am discutat zilele trecute, chiar la faţa locului.

acum 15 zile · comentarii (13)

Acum două zile, pe 11 septembrie, Muzeul Peleş (instituţie în subordinea Ministerului Culturii şi administrator al colecţiilor găzduite de castelele Peleş şi Pelişor) a evacuat şi predat către Casa Regală a României imobilul Căsuţa Poartă, fiindcă de mai bine de un an de zile Statul român nu mai are contract cu proprietarii Peleşului, Pelişorului şi Căsuţei Poartă.

acum 2 luni · comentarii (46)

La Bălăneşti, în Gorj, vrednică vatră de tradiţie ţărănească în spaţiul arhitectural în primul rând, dar care a cultivat şi cultivă până azi şi câteva din obiceiurile vechi identitare spiritual, cum ar fi spre pildă, la mijlocul lui februarie, o sărbătoare a viei şi pomilor roditori care ţine de calendarul ţărănesc, o vatră care a dat şi oameni de seamă vestiţi şi dincolo de hotarele satului:

acum 3 luni · comentarii (1)

Născut în urmă cu 100 de ani, în 31 august 1919, etnograful Kós Károly (1919-1996) este omagiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei printr-o expoziţie comemorativă coordonată de etnografa Tekla Tötszegi. Acelaşi muzeu găduieşte o altă expoziţie temporară, dedicată celebrului arhitect Kós Károly (1883-1977), tatăl etnografului. La vernisajele ambelor expoziţii au participat reprezentanţi ai mai multor generaţii ale familiei Kós.

acum 3 luni · comentarii (0)

În urmă cu 90 de ani, în vara anului 1929, Romulus Vuia înfiinţa la Cluj primul muzeu în aer liber din România, pe care şi-l dorea o adevărată „Grădină a Neamului“, care să prezinte întregii lumi comorile civilizaţiei noastre tradiţionale. Odată cu înfiinţarea sa, România devenea a noua ţară din lume în care existau astfel de muzee, care reprezintă cea mai complexă şi elevată formă de valorificare a patrimoniului cultural.

acum 5 luni · comentarii (0)

Semnificaţia istorică, culturală, arhitectonică a Carei Dalga fac din acest complex monumental însăşi coloana vertebrală a staţiunii Mamaia, marcând o etapă importantă legată de începuturile şi evoluţia aşezării litorale, un reper însemnat al istoriei naţionale şi al Casei Regale şi un punct de joncţiune al unui traseu al memoriei Reginei Maria care ar trebui să reunească cel puţin Balcicul, Cotrocenii, Branul şi Pelişorul.

acum 6 luni · comentarii (8)

Toată lumea cu oarecare instrucţie ştie ce sunt perlele, vreau să spun acele sfere sidefii extrase din scoici, sau cele artificiale, de imitaţie, fără valoare deosebită. Perlele naturale erau culese de pescuitori, dar azi sunt obţinute prin stimulare umană — aşa numitele „perle de cultură“. Despre acestea vom vorbi în cele ce urmează, dar în sens ironic, cu ghilimelele de rigoare.

acum 7 luni · comentarii (15)

Că ceea ce s-a întâmplat aseară la Paris este o tragedie culturală mondială nimeni nu contestă. Ce este însă de remarcat şi de comentat este ipocrizia unor conaţionali, mai ales politicieni, administratori de oraşe şi resurse publice, care n-au făcut mare lucru pentru patrimoniul cultural local ori naţional, ba chiar şi-au bătut joc de el, dar îi vezi debitând mesaje solidarire referitoare la catedrala franceză.

acum 7 luni · comentarii (5)

Un aprins conflict lingvistic, şi nu numai, pe Facebook şi în presă, pe o temă de corectitudine politică: are termenul „holocaust“ un singur sens şi o unică folosire în limbă? Fără contraofensivă („mea culpa“ asumată) şi fără miză reală, dacă judecăm la rece o opinie şi trei replici iscate în furia momentului, fără ca cineva să mai deschidă şi dicţionarul.

acum 7 luni · comentarii (43)

Nu cu mult timp în urmă am ajuns pe la un tîrg de vechituri, adică de antichităţi, sună mai puţin insalubru, pe undeva pe la Romexpo. Am plecat de acolo cu mai multe chestii printre care şi o grămadă de înscrisuri olografe ale unor literaţi. Aşa, de amorul artei, o plăcere proprie şi „personală”. Bani aruncaţi pe fereastră ar zice oricine şi nu neg că ar avea dreptate.

acum 8 luni · comentarii (2)

Douăsprezece muzee le sunt recomandate turiştilor de Ghidul Michelin 2019, din şapte oraşe ale României: Bucureşti - trei muzee, Cluj-Napoca, Sibiu şi Sighetu-Marmaţiei - câte două, Baia-Mare, Constanţa şi Iaşi câte unul. Trei dintre acestea, notate cu trei stele, sunt considerate cele mai reprezentative:  Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Naţional de Artă al României.

acum 8 luni · comentarii (3)

În rândurile ce urmează, voi aduce în atenţie o serie de elemente istorice şi culturale despre înfiinţarea şi evoluţia la Craiova a unei renumite şcoli catolice, Şcoala Catolică „Sf. Maria“, în perioada 1889-1948, precum şi folosirea clădirii în sistemul public de învăţământ după naţionalizarea din anul 1948.

acum 9 luni · comentarii (0)

Uniunea Scriitorilor din România a emis comunicatul „Despre degradarea limbii române în spaţiul public“. Este bine ca scriitorii să-şi exprime şi pe această cale indignarea faţă de nevolniciile limbii scrise şi vorbite în comunitate. Şi mai bine ar fi dacă, în afara unei afabile disponibilităţi, USR ar interveni într-o manieră directă şi iscusit gândită în viaţa publică.

acum 1 an · comentarii (16)
Postari Recente