FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

Patrimoniul cultural al României a trecut prin multe perioade de zbucium şi chiar de distrugere în masă. De la luptele cu turcii, la comunism şi până la incompetenţa edililor de astăzi, clădiri preţioase au căzut pradă lamei buldozerelor. Pe fondul descentralizării care ar face şi mai mult rău, adevarul.ro face o trecere în revistă a acestor imobile oraş cu oraş.

Dezastrul Aşezământului Brătianu din Bucureşti: Primăria tace, Academia constată, PNL habar n-are | pnl

Dezastrul Aşezământului Brătianu din Bucureşti: Primăria tace, Academia constată, PNL habar n-are

Spre deosebire de formaţiunile nou-înfiinţate, care îşi clădesc istoria de azi pe mâine, partidele istorice beneficiază de girul înaintaşilor politici, al părinţilor fondatori. Sătui de comparaţiile, deloc flatante, cu dinastia Brătienilor, liderii de astăzi ai Partidului Liberal se uită nepăsători cum memoria şi moştenirea acestora se degradează ireversibil pe zi ce trece.

În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

O casa monument istoric, in care Dinu Lipatti canta la pian, iar Luchian era un musafir nelipsit, vila Ghika amplasata in centrul Capitalei, in apropiere de TNB, pastreaza inca muzica istoriei. Dominica Ghika, descendenta domnitorului roman, ne-a povestit pe scurt istoria acestei proprietati labirintice, care pana nu demult a fost sediul unei societati de avocatura.

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Zecile de monumente-simbol pe care le admirăm în marile oraşe ale ţării ascund poveşti fermecătoare. Despre modul în care a fost construit Castelul Peleş există mai multe legende, una dintre cele mai cunoscute fiind aceea că regele a înnoptat odată în zonă şi a fost fermecat de peisaj. Alte clădiri-simbol din ţară ascund poveşti la fel de impresionante.

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Paisprezece dintre siturile culturale şi istorice ale Europei aflate în pericol de a fi distruse au ajuns pe o listă de salvare a unei organizaţii de patrimoniu, „Europa Nostra“. Roşia Montană din România, o mănăstire renascentistă italiană şi un oraş istoric din Turcia nu prea au multe în comun la prima vedere, dar toate trei sunt ameninţate şi se regăsesc pe această lista de salvare.

Asociaţia „Oameni Buni“ a vernisat duminică, 7 octombrie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, expoziţia „Poveşti cusute vechi şi noi“. Obiectele expuse au fost realizate de persoane diagnosticate oncologic care participă la activităţile atelierului de creaţie „Povestea mea“, desfăşurat în cadrul Centrului de zi „Spirit liber”. Expoziţia este deschisa până joi, 11 octombrie 2018.

acum 14 zile · comentarii (0)

Filatelia este o parte a identităţii naţionale a unei naţiuni, oricât de controversată ar fi afirmaţia în lumea digitală în care trăim şi în care un e-mail nu trebuie timbrat. Serviciile poştale au jucat un rol important în modernizarea naţiunilor şi, în consecinţă, în unificarea şi modernizarea naţiunii române.

luna trecuta · comentarii (0)

Astăzi, Guvernul a adoptat Hotărârea care prevede modul în care vor fi restituite donaţiile pentru Cuminţenia Pământului. Recent, la Senat s-a votat proiectul de lege pentru adoptarea OUG 117/2017, care a creat cadrul legal ce permite Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale să restituie banii celor care au donat pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului.

acum 5 luni · comentarii (14)

Acest articol s-ar adresa consilierilor şcolari şi psihologilor din sfera educaţiei (dacă aceştia nu ar fi, la noi, o „rara avis“) şi care ar trebui să vină în sprijinul elevilor cu probleme de învăţare a limbii române cultivate. În lipsă publicului specializat, mă adresez prietenilor şi suporterilor de aici şi de pretutindeni.

acum 7 luni · comentarii (21)

Vom cerceta astăzi o normă ortografică care a stârnit destulă agitaţie şi un val de comentarii atunci când Academia a introdus-o, în 2005: scrierea legată, în majoritatea enunţurilor, a cuvintelor: „niciunul, niciuna“, respectiv „niciun, nicio“. Deşi a trecut ceva vreme, continuăm să ne confruntăm cu majore dificultăţi de asimilare.

acum 7 luni · comentarii (35)

O normă a limbii române cere, în cazul pronumelui relativ „care“, cu funcţie de complement direct, ca aceasta să fie precedat de prepoziţia „pe“. Vom spune şi vom scrie „omul pe care l-am văzut“, şi nu „omul care l-am văzut“. Norma părea bine asimilată, dar construcţiile greşite, auzite până la saţietate, ne obligă să revenim.

acum 8 luni · comentarii (29)

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea persistă întrucât, în limbă, reglementările sunt greu de impus…

acum 8 luni · comentarii (10)
Postari Recente