Şerban Sturdza: Patrimoniul cultural din România este o chestiune de siguranţă naţională

Şerban Sturdza: Patrimoniul cultural din România este o chestiune de siguranţă naţională

Soarta acestor clădiri cu o valoare de cele mai multe ori incomensurabilă ajunge să depindă de „hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a funcţionarilor dezinteresaţi şi corupţi. Reputatul arhitect Şerban Sturdza, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, descendent al familiei boiereşti omonime, realizează în cele ce urmează o radiografie a situaţiei în care se află astăzi întregul patrimoniu naţional. Citiţi şi luaţi aminte.

Biserica „Banu” Iaşi – cum o cenuşăreasă devine regina balului

Biserica „Banu” Iaşi – cum o cenuşăreasă devine regina balului

În dese rânduri semnalam că unul dintre cei mai mari proprietari ale clădirilor de patrimoniu, Biserica Ortodoxă Română, face mult prea puţin pentru păstrarea şi valorificarea acestuia. De această dată vom prezenta acţiunea cum acţiunea unui singur om, un preot, a făcut ca un monument îngropat în schele şi ruine, să devină o bijuterie – Biserica “Banu” din Iaşi.

Avem un patrimoniu, ce facem cu el? Ghid de bune practici

Avem un patrimoniu, ce facem cu el? Ghid de bune practici

Biserica Ortodoxă Română este unul dintre cei mai mari administratori ai patrimoniului cultural din România. Explicam şi cu alte ocazii, dar în special atunci când am prezentat lucrarea S.O.S – Zestrea culturală a Olteniei, că moştenirea patrimonială ecleziastică este o componentă care poate (şi ar trebui) să fie valorizată de statul român în spaţiul european din care facem parte.

Astăzi, Guvernul a adoptat Hotărârea care prevede modul în care vor fi restituite donaţiile pentru Cuminţenia Pământului. Recent, la Senat s-a votat proiectul de lege pentru adoptarea OUG 117/2017, care a creat cadrul legal ce permite Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale să restituie banii celor care au donat pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului.

luna trecuta · comentarii (14)

Acest articol s-ar adresa consilierilor şcolari şi psihologilor din sfera educaţiei (dacă aceştia nu ar fi, la noi, o „rara avis“) şi care ar trebui să vină în sprijinul elevilor cu probleme de învăţare a limbii române cultivate. În lipsă publicului specializat, mă adresez prietenilor şi suporterilor de aici şi de pretutindeni.

acum 3 luni · comentarii (21)

Vom cerceta astăzi o normă ortografică care a stârnit destulă agitaţie şi un val de comentarii atunci când Academia a introdus-o, în 2005: scrierea legată, în majoritatea enunţurilor, a cuvintelor: „niciunul, niciuna“, respectiv „niciun, nicio“. Deşi a trecut ceva vreme, continuăm să ne confruntăm cu majore dificultăţi de asimilare.

acum 3 luni · comentarii (35)

O normă a limbii române cere, în cazul pronumelui relativ „care“, cu funcţie de complement direct, ca aceasta să fie precedat de prepoziţia „pe“. Vom spune şi vom scrie „omul pe care l-am văzut“, şi nu „omul care l-am văzut“. Norma părea bine asimilată, dar construcţiile greşite, auzite până la saţietate, ne obligă să revenim.

acum 3 luni · comentarii (29)

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea persistă întrucât, în limbă, reglementările sunt greu de impus…

acum 4 luni · comentarii (10)

Am urmărit toată săptămâna disputele din jurul incidentelor de la MŢR – şi am citit o sumedenie de luări de poziţie. Pe de o parte, proiecţia filmului „120 BPM” în sala Horia Bernea era un non-eveniment. Pe de altă parte, protestele de acolo au transformat proiecţia acestui film – şi a următorului film cu tentă gay, „Soldaţii. Poveste din Ferentari” – într-un mare scandal.

acum 4 luni · comentarii (31)

Multe persoane instruite şi pasionate de exprimarea corectă invocă o „regulă“ privind folosirea „corectă“ a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“, atunci când avem în vedere exprimarea unei părţi dintr-o mulţime. Este vorba de sensul partitiv care ar impune, în limba română, folosirea diferenţiată a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“.

acum 4 luni · comentarii (30)

În limba română, numele de persoană feminine fac genitiv-dativul adăugând „-ei” sau „-ăi” la radical. Uneori, când regula nu funcţionează, apelăm la articolul masculin antepus „lui”, deşi scriitori mai îngrijiţi s-au străduit, pe cât au putut, să-l evite. Povestea acestei situaţii paradoxale, în cele ce urmează…

acum 5 luni · comentarii (44)

Nu mă îndoiesc că aţi auzit multe persoane care folosesc conjuncţia „căci“, în mod greşit, în locul celei fireşti „că“. Eroarea este veche, au fost vremuri când se credea că a fost eliminată, dar democraţia ne-a readus-o sau, mai degrabă, s-a adeverit principiul că în limbă „nimic nu se pierde“.

acum 5 luni · comentarii (4)

Un număr apreciabil de lingvişti au atras atenţia, în repetate rânduri, asupra unei greşeli persistente: folosirea lui „ca şi” în locul lui „ca” în contexte în care nu se fac comparaţii. Am scris şi eu despre acest fenomen, precum şi oroarea românilor faţă de cacofonie, dar socotesc că revenirea este oricând binevenită.

acum 5 luni · comentarii (28)

Oare cum a apărut tendinţa de folosire curentă a lui „decât“, în propoziţii afirmative, cu sensul adverbelor restrictive „doar“ sau „numai“? Se ştie că abaterea a fost observată de mai multă vreme în limba vorbită în sudul ţării. Cum de s-a extins această greşeală la un număr atât de mare de persoane cu şcolaritate completă?

acum 6 luni · comentarii (64)

Vine în curând şi Anul Nou. Pe 1 ianuarie vom fi cu toţii voioşi, plini de entuziasm, ca după o noapte în care am tot croit „la planuri din cuţite şi pahară”, cum zicea Eminescu despre domnul Dimitrie Cantemir. Oare cum se cade să întrebăm: „Ce faceţi pe doi ianuarie?” sau „Ce faceţi pe două ianuarie?”

acum 6 luni · comentarii (53)

Multă lume se arată preocupată, ba chiar indignată, de starea actuală a limbii române. S-au făcut clasamente cu cele mai frecvente abateri, se scriu articole de intervenţie, unele televiziuni au emisiuni dedicate cultivării limbii etc. Ineficacitatea este însă evidentă atâta vreme cât şcoala nu abordează metodic şi insistent această chestiune.

acum 6 luni · comentarii (28)
Postari Recente