În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

O casa monument istoric, in care Dinu Lipatti canta la pian, iar Luchian era un musafir nelipsit, vila Ghika amplasata in centrul Capitalei, in apropiere de TNB, pastreaza inca muzica istoriei. Dominica Ghika, descendenta domnitorului roman, ne-a povestit pe scurt istoria acestei proprietati labirintice, care pana nu demult a fost sediul unei societati de avocatura.

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Zecile de monumente-simbol pe care le admirăm în marile oraşe ale ţării ascund poveşti fermecătoare. Despre modul în care a fost construit Castelul Peleş există mai multe legende, una dintre cele mai cunoscute fiind aceea că regele a înnoptat odată în zonă şi a fost fermecat de peisaj. Alte clădiri-simbol din ţară ascund poveşti la fel de impresionante.

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Paisprezece dintre siturile culturale şi istorice ale Europei aflate în pericol de a fi distruse au ajuns pe o listă de salvare a unei organizaţii de patrimoniu, „Europa Nostra“. Roşia Montană din România, o mănăstire renascentistă italiană şi un oraş istoric din Turcia nu prea au multe în comun la prima vedere, dar toate trei sunt ameninţate şi se regăsesc pe această lista de salvare.

Reţetă românească de omorât muzeele: Brukenthal, închis de sărăcie, Muzeul Ţării Crişurilor, evacuat de Biserica Romano-Catolică, cel de Artă Braşov, "executat" de Biserica Evanghelică

Reţetă românească de omorât muzeele: Brukenthal, închis de sărăcie, Muzeul Ţării Crişurilor, evacuat de Biserica Romano-Catolică, cel de Artă Braşov,

Zeci de muzee din ţară zac în uitare, în timp ce nimeni nu găseşte sau nici măcar nu caută fonduri pentru renovarea şi întreţinerea lor. Altele, mai rău, se află în pragul evacuării. Un grup de iniţiativă a lansat o petiţie online prin care solicită salvarea patrimoniului cultural al României. Printre obiectivele menţionate în petiţie se află Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă din Cluj şi Muzeul de Artă şi cel de Etnografie din Braşov.

Şerban Sturdza: Patrimoniul cultural din România este o chestiune de siguranţă naţională

Şerban Sturdza: Patrimoniul cultural din România este o chestiune de siguranţă naţională

Soarta acestor clădiri cu o valoare de cele mai multe ori incomensurabilă ajunge să depindă de „hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a funcţionarilor dezinteresaţi şi corupţi. Reputatul arhitect Şerban Sturdza, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, descendent al familiei boiereşti omonime, realizează în cele ce urmează o radiografie a situaţiei în care se află astăzi întregul patrimoniu naţional. Citiţi şi luaţi aminte.

Biserica „Banu” Iaşi – cum o cenuşăreasă devine regina balului

Biserica „Banu” Iaşi – cum o cenuşăreasă devine regina balului

În dese rânduri semnalam că unul dintre cei mai mari proprietari ale clădirilor de patrimoniu, Biserica Ortodoxă Română, face mult prea puţin pentru păstrarea şi valorificarea acestuia. De această dată vom prezenta acţiunea cum acţiunea unui singur om, un preot, a făcut ca un monument îngropat în schele şi ruine, să devină o bijuterie – Biserica “Banu” din Iaşi.

Avem un patrimoniu, ce facem cu el? Ghid de bune practici

Avem un patrimoniu, ce facem cu el? Ghid de bune practici

Biserica Ortodoxă Română este unul dintre cei mai mari administratori ai patrimoniului cultural din România. Explicam şi cu alte ocazii, dar în special atunci când am prezentat lucrarea S.O.S – Zestrea culturală a Olteniei, că moştenirea patrimonială ecleziastică este o componentă care poate (şi ar trebui) să fie valorizată de statul român în spaţiul european din care facem parte.

Astăzi, Guvernul a adoptat Hotărârea care prevede modul în care vor fi restituite donaţiile pentru Cuminţenia Pământului. Recent, la Senat s-a votat proiectul de lege pentru adoptarea OUG 117/2017, care a creat cadrul legal ce permite Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale să restituie banii celor care au donat pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului.

acum 3 luni · comentarii (14)

Acest articol s-ar adresa consilierilor şcolari şi psihologilor din sfera educaţiei (dacă aceştia nu ar fi, la noi, o „rara avis“) şi care ar trebui să vină în sprijinul elevilor cu probleme de învăţare a limbii române cultivate. În lipsă publicului specializat, mă adresez prietenilor şi suporterilor de aici şi de pretutindeni.

acum 5 luni · comentarii (21)

Vom cerceta astăzi o normă ortografică care a stârnit destulă agitaţie şi un val de comentarii atunci când Academia a introdus-o, în 2005: scrierea legată, în majoritatea enunţurilor, a cuvintelor: „niciunul, niciuna“, respectiv „niciun, nicio“. Deşi a trecut ceva vreme, continuăm să ne confruntăm cu majore dificultăţi de asimilare.

acum 5 luni · comentarii (35)

O normă a limbii române cere, în cazul pronumelui relativ „care“, cu funcţie de complement direct, ca aceasta să fie precedat de prepoziţia „pe“. Vom spune şi vom scrie „omul pe care l-am văzut“, şi nu „omul care l-am văzut“. Norma părea bine asimilată, dar construcţiile greşite, auzite până la saţietate, ne obligă să revenim.

acum 5 luni · comentarii (29)

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea persistă întrucât, în limbă, reglementările sunt greu de impus…

acum 6 luni · comentarii (10)

Am urmărit toată săptămâna disputele din jurul incidentelor de la MŢR – şi am citit o sumedenie de luări de poziţie. Pe de o parte, proiecţia filmului „120 BPM” în sala Horia Bernea era un non-eveniment. Pe de altă parte, protestele de acolo au transformat proiecţia acestui film – şi a următorului film cu tentă gay, „Soldaţii. Poveste din Ferentari” – într-un mare scandal.

acum 6 luni · comentarii (31)

Multe persoane instruite şi pasionate de exprimarea corectă invocă o „regulă“ privind folosirea „corectă“ a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“, atunci când avem în vedere exprimarea unei părţi dintr-o mulţime. Este vorba de sensul partitiv care ar impune, în limba română, folosirea diferenţiată a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“.

acum 6 luni · comentarii (30)

În limba română, numele de persoană feminine fac genitiv-dativul adăugând „-ei” sau „-ăi” la radical. Uneori, când regula nu funcţionează, apelăm la articolul masculin antepus „lui”, deşi scriitori mai îngrijiţi s-au străduit, pe cât au putut, să-l evite. Povestea acestei situaţii paradoxale, în cele ce urmează…

acum 6 luni · comentarii (44)

Nu mă îndoiesc că aţi auzit multe persoane care folosesc conjuncţia „căci“, în mod greşit, în locul celei fireşti „că“. Eroarea este veche, au fost vremuri când se credea că a fost eliminată, dar democraţia ne-a readus-o sau, mai degrabă, s-a adeverit principiul că în limbă „nimic nu se pierde“.

acum 7 luni · comentarii (4)