Dispută între statul francez şi moştenitorii unei rusoaice privind o operă majoră a lui Brâncuşi din cimitirul Montparnasse

Dispută între statul francez şi moştenitorii unei rusoaice privind o operă majoră a lui Brâncuşi din cimitirul Montparnasse

O statuie a sculptorului Constantin Brâncuşi aflată pe un mormânt din cimitirul Montparnasse este obiectul unei dispute între stat şi moştenitorii unei defuncte, o rusoaică înmormântată acolo din 1910. "Sărutul/ Le Baiser" este considerată drept o operă majoră a artistului, al doilea cel mai scump sculptor pe piaţa de artă după Giacometti.

Ivaşcu, despre prăbuşirea casei în care s-a născut Brâncuşi: Trebuie să fie un semnal de alarmă pentru crearea unui sistem de priorităţi culturale

Ivaşcu, despre prăbuşirea casei în care s-a născut Brâncuşi: Trebuie să fie un semnal de alarmă pentru crearea unui sistem de priorităţi culturale

Ministrul Culturii George Ivaşcu a emis joi o declaraţie  referitoare la prăbuşirea Casei de la Hobiţa. Ivaşcu spune că a citit „cu durere în suflet despre prăbuşirea ultimelor vestigii ale Casei de la Hobiţa”, punctând că din cauză că este o proprietate privată, statul nu a putut interveni. Totuşi, acesta a anunţat că Direcţia Judeţeană pentru Cultură Gorj, aflată în subordinea ministerului, va întreprinde o inspecţie la faţa locului.

Edmond Niculuşcă şi Elvira Lupşa despre Block Party în District 40. Lupşa: „Nu e o petrecere de cartier, focusul nu e pe petrecere, ci mai mult pe celebrare”

Edmond Niculuşcă şi Elvira Lupşa despre Block Party în District 40. Lupşa: „Nu e o petrecere de cartier, focusul nu e pe petrecere, ci mai mult pe celebrare”

Sâmbătă şi duminică, pe 6 şi 7 octombrie, între orele 11.00 şi 23.00, pe strada I.L. Caragiale (segmentul str. Icoanei – strada Maria Rosetti) se organizează Block Party în District 40. Edmond Niculuşcă, preşedintele ARCEN- asociaţia care organizează evenimentul- şi Elvira Lupşa, co-organizator, au oferit la Adevărul Live, mai multe detalii cu privire la prima pietonală culturală din Capitală.

Dan Perjovschi restituie banii pe care i-a strâns pentru „Cuminţenia Pământului”: „Veniţi şi luaţi cât aţi pus. Mergem pe încredere”

Dan Perjovschi restituie banii pe care i-a strâns pentru „Cuminţenia Pământului”: „Veniţi şi luaţi cât aţi pus. Mergem pe încredere”

Dan Perjovschi organizează joi, un eveniment de restituire a banilor pe care i-a strâns din donaţii cu scopul achiziţionării lucrării „Cuminţenia Pământului” a lui Constantin Brâncuşi. În 2016, artistul vizual strângea, în urma expoziţiei de la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, „Cuminţenia pământului. Aceasta nu este o piatră”, suma de 1514 lei.

Mesajul emoţionant transmis de Şora cu ocazia Zilei Limbii Române: Când scriitorii de limbă română erau hăituiţi, tata şi-a îngropat cărţile în limba română

Mesajul emoţionant transmis de Şora cu ocazia Zilei Limbii Române: Când scriitorii de limbă 
română erau hăituiţi, tata şi-a îngropat cărţile în limba română

„Într-un an, pe când Banatul nu era România, pe când scriitorii de limbă română erau hăituiţi şi persecutaţi, iar cărţile lor erau arse la ordin, Tata şi-a îngropat toate cărţile în limba română: ca să le salveze“, povesteşte Mihai Şora despre tatăl său, pe pagina sa de Facebook, cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Române.

Impulsionaţi de scrierile autorilor antici, întemeietorii arheologiei moderne româneşti şi-au îndreptat atenţia către ruinele davei getice din localitatea ialomiţeană Crăsanii de Jos, presupusă a fi mult disputata locaţie a legendarei cetăţi Helis. Cu unul dintre urmaşii acestora am discutat zilele trecute, chiar la faţa locului.

acum 15 zile · comentarii (13)

Acum două zile, pe 11 septembrie, Muzeul Peleş (instituţie în subordinea Ministerului Culturii şi administrator al colecţiilor găzduite de castelele Peleş şi Pelişor) a evacuat şi predat către Casa Regală a României imobilul Căsuţa Poartă, fiindcă de mai bine de un an de zile Statul român nu mai are contract cu proprietarii Peleşului, Pelişorului şi Căsuţei Poartă.

acum 2 luni · comentarii (46)

La Bălăneşti, în Gorj, vrednică vatră de tradiţie ţărănească în spaţiul arhitectural în primul rând, dar care a cultivat şi cultivă până azi şi câteva din obiceiurile vechi identitare spiritual, cum ar fi spre pildă, la mijlocul lui februarie, o sărbătoare a viei şi pomilor roditori care ţine de calendarul ţărănesc, o vatră care a dat şi oameni de seamă vestiţi şi dincolo de hotarele satului:

acum 3 luni · comentarii (1)

Născut în urmă cu 100 de ani, în 31 august 1919, etnograful Kós Károly (1919-1996) este omagiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei printr-o expoziţie comemorativă coordonată de etnografa Tekla Tötszegi. Acelaşi muzeu găduieşte o altă expoziţie temporară, dedicată celebrului arhitect Kós Károly (1883-1977), tatăl etnografului. La vernisajele ambelor expoziţii au participat reprezentanţi ai mai multor generaţii ale familiei Kós.

acum 3 luni · comentarii (0)

În urmă cu 90 de ani, în vara anului 1929, Romulus Vuia înfiinţa la Cluj primul muzeu în aer liber din România, pe care şi-l dorea o adevărată „Grădină a Neamului“, care să prezinte întregii lumi comorile civilizaţiei noastre tradiţionale. Odată cu înfiinţarea sa, România devenea a noua ţară din lume în care existau astfel de muzee, care reprezintă cea mai complexă şi elevată formă de valorificare a patrimoniului cultural.

acum 5 luni · comentarii (0)

Semnificaţia istorică, culturală, arhitectonică a Carei Dalga fac din acest complex monumental însăşi coloana vertebrală a staţiunii Mamaia, marcând o etapă importantă legată de începuturile şi evoluţia aşezării litorale, un reper însemnat al istoriei naţionale şi al Casei Regale şi un punct de joncţiune al unui traseu al memoriei Reginei Maria care ar trebui să reunească cel puţin Balcicul, Cotrocenii, Branul şi Pelişorul.

acum 6 luni · comentarii (8)

Toată lumea cu oarecare instrucţie ştie ce sunt perlele, vreau să spun acele sfere sidefii extrase din scoici, sau cele artificiale, de imitaţie, fără valoare deosebită. Perlele naturale erau culese de pescuitori, dar azi sunt obţinute prin stimulare umană — aşa numitele „perle de cultură“. Despre acestea vom vorbi în cele ce urmează, dar în sens ironic, cu ghilimelele de rigoare.

acum 7 luni · comentarii (15)

Că ceea ce s-a întâmplat aseară la Paris este o tragedie culturală mondială nimeni nu contestă. Ce este însă de remarcat şi de comentat este ipocrizia unor conaţionali, mai ales politicieni, administratori de oraşe şi resurse publice, care n-au făcut mare lucru pentru patrimoniul cultural local ori naţional, ba chiar şi-au bătut joc de el, dar îi vezi debitând mesaje solidarire referitoare la catedrala franceză.

acum 7 luni · comentarii (5)

Un aprins conflict lingvistic, şi nu numai, pe Facebook şi în presă, pe o temă de corectitudine politică: are termenul „holocaust“ un singur sens şi o unică folosire în limbă? Fără contraofensivă („mea culpa“ asumată) şi fără miză reală, dacă judecăm la rece o opinie şi trei replici iscate în furia momentului, fără ca cineva să mai deschidă şi dicţionarul.

acum 7 luni · comentarii (43)

Nu cu mult timp în urmă am ajuns pe la un tîrg de vechituri, adică de antichităţi, sună mai puţin insalubru, pe undeva pe la Romexpo. Am plecat de acolo cu mai multe chestii printre care şi o grămadă de înscrisuri olografe ale unor literaţi. Aşa, de amorul artei, o plăcere proprie şi „personală”. Bani aruncaţi pe fereastră ar zice oricine şi nu neg că ar avea dreptate.

acum 8 luni · comentarii (2)

Douăsprezece muzee le sunt recomandate turiştilor de Ghidul Michelin 2019, din şapte oraşe ale României: Bucureşti - trei muzee, Cluj-Napoca, Sibiu şi Sighetu-Marmaţiei - câte două, Baia-Mare, Constanţa şi Iaşi câte unul. Trei dintre acestea, notate cu trei stele, sunt considerate cele mai reprezentative:  Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Naţional de Artă al României.

acum 8 luni · comentarii (3)

În rândurile ce urmează, voi aduce în atenţie o serie de elemente istorice şi culturale despre înfiinţarea şi evoluţia la Craiova a unei renumite şcoli catolice, Şcoala Catolică „Sf. Maria“, în perioada 1889-1948, precum şi folosirea clădirii în sistemul public de învăţământ după naţionalizarea din anul 1948.

acum 9 luni · comentarii (0)

Uniunea Scriitorilor din România a emis comunicatul „Despre degradarea limbii române în spaţiul public“. Este bine ca scriitorii să-şi exprime şi pe această cale indignarea faţă de nevolniciile limbii scrise şi vorbite în comunitate. Şi mai bine ar fi dacă, în afara unei afabile disponibilităţi, USR ar interveni într-o manieră directă şi iscusit gândită în viaţa publică.

acum 1 an · comentarii (16)
Postari Recente