Muzeul Naţional al Satului a avut peste 800.000 de vizitatori în 2017

Muzeul Naţional al Satului a avut peste 800.000 de vizitatori în 2017

La Muzeul Naţional al Satului, care a avut peste 800.000 de vizitatori în 2017, are loc astăzi, de la 11.30, o întâlnire cu unul dintre meşterii care a avut anul acesta şansa să stea de vorbă atât cu prinţul Charles, cât şi cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Opincarul Alexandru Ilinca va povesti, pe aleile celui mai vizitat muzeu din ţară, ce anume i-a interesat pe cei doi înalţi oaspeţi şi cum au primit darul oferit de el.

Marea Lojă Feminină a României a împlinit 95 de ani

Marea Lojă Feminină a României a împlinit 95 de ani

Fondată la 1 martie 1922 de către col. Ioan T. Ulic, Marea Lojă a României a lucrat în toată această perioadă la Ritul Scoţian Antic şi Acceptat. Sărbătorile de anul acesta, desfăşurate în contextul general al împlinirii a 300 de ani de francmasonerie, au debutat cu unele acţiuni specifice la începutul anului şi s-au încheiat în acest weekend.

Celebrarea Centenarului Marii Uniri începe oficial pe 26 noiembrie la Teatrul Naţional. Ce ne aşteaptă în Anul Centenar

Celebrarea Centenarului Marii Uniri începe oficial pe 26 noiembrie la Teatrul Naţional. Ce ne aşteaptă în Anul Centenar

Duminică seară are loc deschiderea Anului Centenar la Teatrul Naţional Bucureşti, cu mari artişti invitaţi din străinătate şi autohtoni, într-un spectacol cu uşile închise numai pentru oficialităţi şi invitaţi speciali. Vor participa Piotr Beczela, Michael Barenboim, Ştefan Pop, Julian Rachlin, Ştefan Tarara, Kristine Opolais, Adela Zaharia alături de Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Măcelaru.

Centrul Naţional al Artelor Constantin Brâncuşi, un proiect de ţară pentru România, este supus dezbaterii publice de Christian Badea

Centrul Naţional al Artelor Constantin Brâncuşi, un proiect de ţară pentru România, este supus dezbaterii publice de Christian Badea

Dirijorul Christian Badea a realizat un proiect pentru construirea, în Bucureşti, a unui Centru Naţional al Artelor dedicat sculptorului „Constantin Brâncuşi”. Acesta urmează să fie alcătuit din cinci corpuri, al căror concept estetic s-ar baza pe şase dintre cele mai faimoase lucrări ale artistului: "Muza adormită", "Sărutul", "Coloana infinitului", "Masa tăcerii", respectiv, "Poarta sărutului".

Scandal la Muzeul de Istorie între managerul instituţiei şi grupul arheologilor, cu privire la activitatea  descoperitorilor de comori

Scandal la Muzeul de Istorie între managerul instituţiei şi grupul arheologilor, cu privire la activitatea  descoperitorilor de comori

Ministrul Culturii şi Identintăţii Naţionale Lucian Romaşcanu a declarat că se va întâlni săptămâna aceasta cu angajaţii Muzeului Naţional de Istorie a României, pentru a clarifica situaţia apărută în instituţie, după ce managerul Ernest Oberländer-Târnoveanu a făcut afirmaţii considerate de aceştia defăimătoare, scrie News.ro. Ministrul consideră că este necesară o nouă instrucţiune cu privire la cei care fac descoperiri cu detectorul de metale.

Statul, obligat să-i plătească peste 30.000 de euro românului care a descoperit cel mai mare tezaur de pe teritoriul ţării

Statul, obligat să-i plătească peste 30.000 de euro românului care a descoperit cel mai mare tezaur de pe teritoriul ţării

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) şi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) vor plăti o recompensă de peste 32.000 de euro unui bărbat care a descoperit în 2013, cu ajutorul unui detector de metale, peste 47.000 de monede otomane din prima jumătate a secolului al XV-lea, acesta fiind cel mai mare tezaur recuperat de pe teritoriul României până în prezent.

Laura Cosoi, în costume tradiţionale româneşti, vechi de un secol, pentru proiectul RomânIA Centenară

Laura Cosoi, în costume tradiţionale româneşti, vechi de un secol, pentru proiectul RomânIA Centenară

Marţi, la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a avut loc o conferinţă dedicată proiectului internaţional RomânIA Centenară care constră într-o expoziţie itinerantă a zece costume populare româneşti, vechi de peste 100 de ani, precum şi a unor fotografii surprinse de către Alexandru Zainea, în care actriţa Laura Cosoi poartă cu emoţie aceste costume. Primul oraş în care va ajunge expoziţia este Londra, pe 16 şi 17 septembrie.

Ziua Limbii Române. Academicianul Eugen Simion: „Limba şi pământul, astea ne ţin, astea ne identifică, asta e istoria noastră”

Ziua Limbii Române. Academicianul Eugen Simion: „Limba şi pământul, astea ne ţin, astea ne identifică, asta e istoria noastră”

Joi, la Clubul Academicienilor de la Academia Română, a avut loc o conferinţă cu ocazia Zilei Limbii Române, sub titlul de „renaşterea şi reînnoirea limbii române”. La eveniment au vorbit academicieni, printre care Bogdan Simionescu, Eugen Simion sau Gheorghe Păun, dar şi oameni de stat, cum ar fi Andreea Păstîrnac, ministrul românilor de pretutindeni sau Alexandru Pugna, secretar în ministerul culturii şi identităţii naţionale.

A fost ales logo-ul Centenarului Marii Uniri de la 1918

A fost ales logo-ul Centenarului Marii Uniri de la 1918

În urma concursului de idei lansat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) împreună cu Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România şi cu sprijinul International Advertising Association, al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii şi al UNArte, a fost aleasă identitatea vizuală ce va reprezenta Centenarul Marii Uniri de la 1918 şi al Războiului pentru Întregirea Neamului.

Astăzi, Guvernul a adoptat Hotărârea care prevede modul în care vor fi restituite donaţiile pentru Cuminţenia Pământului. Recent, la Senat s-a votat proiectul de lege pentru adoptarea OUG 117/2017, care a creat cadrul legal ce permite Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale să restituie banii celor care au donat pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului.

luna trecuta · comentarii (14)

Acest articol s-ar adresa consilierilor şcolari şi psihologilor din sfera educaţiei (dacă aceştia nu ar fi, la noi, o „rara avis“) şi care ar trebui să vină în sprijinul elevilor cu probleme de învăţare a limbii române cultivate. În lipsă publicului specializat, mă adresez prietenilor şi suporterilor de aici şi de pretutindeni.

acum 3 luni · comentarii (21)

Vom cerceta astăzi o normă ortografică care a stârnit destulă agitaţie şi un val de comentarii atunci când Academia a introdus-o, în 2005: scrierea legată, în majoritatea enunţurilor, a cuvintelor: „niciunul, niciuna“, respectiv „niciun, nicio“. Deşi a trecut ceva vreme, continuăm să ne confruntăm cu majore dificultăţi de asimilare.

acum 3 luni · comentarii (35)

O normă a limbii române cere, în cazul pronumelui relativ „care“, cu funcţie de complement direct, ca aceasta să fie precedat de prepoziţia „pe“. Vom spune şi vom scrie „omul pe care l-am văzut“, şi nu „omul care l-am văzut“. Norma părea bine asimilată, dar construcţiile greşite, auzite până la saţietate, ne obligă să revenim.

acum 4 luni · comentarii (29)

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea persistă întrucât, în limbă, reglementările sunt greu de impus…

acum 4 luni · comentarii (10)

Am urmărit toată săptămâna disputele din jurul incidentelor de la MŢR – şi am citit o sumedenie de luări de poziţie. Pe de o parte, proiecţia filmului „120 BPM” în sala Horia Bernea era un non-eveniment. Pe de altă parte, protestele de acolo au transformat proiecţia acestui film – şi a următorului film cu tentă gay, „Soldaţii. Poveste din Ferentari” – într-un mare scandal.

acum 4 luni · comentarii (31)

Multe persoane instruite şi pasionate de exprimarea corectă invocă o „regulă“ privind folosirea „corectă“ a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“, atunci când avem în vedere exprimarea unei părţi dintr-o mulţime. Este vorba de sensul partitiv care ar impune, în limba română, folosirea diferenţiată a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“.

acum 5 luni · comentarii (30)

În limba română, numele de persoană feminine fac genitiv-dativul adăugând „-ei” sau „-ăi” la radical. Uneori, când regula nu funcţionează, apelăm la articolul masculin antepus „lui”, deşi scriitori mai îngrijiţi s-au străduit, pe cât au putut, să-l evite. Povestea acestei situaţii paradoxale, în cele ce urmează…

acum 5 luni · comentarii (44)

Nu mă îndoiesc că aţi auzit multe persoane care folosesc conjuncţia „căci“, în mod greşit, în locul celei fireşti „că“. Eroarea este veche, au fost vremuri când se credea că a fost eliminată, dar democraţia ne-a readus-o sau, mai degrabă, s-a adeverit principiul că în limbă „nimic nu se pierde“.

acum 5 luni · comentarii (4)

Un număr apreciabil de lingvişti au atras atenţia, în repetate rânduri, asupra unei greşeli persistente: folosirea lui „ca şi” în locul lui „ca” în contexte în care nu se fac comparaţii. Am scris şi eu despre acest fenomen, precum şi oroarea românilor faţă de cacofonie, dar socotesc că revenirea este oricând binevenită.

acum 5 luni · comentarii (28)

Oare cum a apărut tendinţa de folosire curentă a lui „decât“, în propoziţii afirmative, cu sensul adverbelor restrictive „doar“ sau „numai“? Se ştie că abaterea a fost observată de mai multă vreme în limba vorbită în sudul ţării. Cum de s-a extins această greşeală la un număr atât de mare de persoane cu şcolaritate completă?

acum 6 luni · comentarii (64)

Vine în curând şi Anul Nou. Pe 1 ianuarie vom fi cu toţii voioşi, plini de entuziasm, ca după o noapte în care am tot croit „la planuri din cuţite şi pahară”, cum zicea Eminescu despre domnul Dimitrie Cantemir. Oare cum se cade să întrebăm: „Ce faceţi pe doi ianuarie?” sau „Ce faceţi pe două ianuarie?”

acum 6 luni · comentarii (53)
Postari Recente