FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

Patrimoniul cultural al României a trecut prin multe perioade de zbucium şi chiar de distrugere în masă. De la luptele cu turcii, la comunism şi până la incompetenţa edililor de astăzi, clădiri preţioase au căzut pradă lamei buldozerelor. Pe fondul descentralizării care ar face şi mai mult rău, adevarul.ro face o trecere în revistă a acestor imobile oraş cu oraş.

Dezastrul Aşezământului Brătianu din Bucureşti: Primăria tace, Academia constată, PNL habar n-are | pnl

Dezastrul Aşezământului Brătianu din Bucureşti: Primăria tace, Academia constată, PNL habar n-are

Spre deosebire de formaţiunile nou-înfiinţate, care îşi clădesc istoria de azi pe mâine, partidele istorice beneficiază de girul înaintaşilor politici, al părinţilor fondatori. Sătui de comparaţiile, deloc flatante, cu dinastia Brătienilor, liderii de astăzi ai Partidului Liberal se uită nepăsători cum memoria şi moştenirea acestora se degradează ireversibil pe zi ce trece.

În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

În vizită la vila Ghika: cum arată clădirea „sanctuar” în care Dinu Lipatti şi Ştefan Luchian erau musafiri nelipsiţi

O casa monument istoric, in care Dinu Lipatti canta la pian, iar Luchian era un musafir nelipsit, vila Ghika amplasata in centrul Capitalei, in apropiere de TNB, pastreaza inca muzica istoriei. Dominica Ghika, descendenta domnitorului roman, ne-a povestit pe scurt istoria acestei proprietati labirintice, care pana nu demult a fost sediul unei societati de avocatura.

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Tu ştii poveştile din spatele simbolurilor României? De la secretele Castelului Bran la cele ale Ateneului Român

Zecile de monumente-simbol pe care le admirăm în marile oraşe ale ţării ascund poveşti fermecătoare. Despre modul în care a fost construit Castelul Peleş există mai multe legende, una dintre cele mai cunoscute fiind aceea că regele a înnoptat odată în zonă şi a fost fermecat de peisaj. Alte clădiri-simbol din ţară ascund poveşti la fel de impresionante.

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Roşia Montana, printre monumentele şi siturile arheologice europene aflate în pericol

Paisprezece dintre siturile culturale şi istorice ale Europei aflate în pericol de a fi distruse au ajuns pe o listă de salvare a unei organizaţii de patrimoniu, „Europa Nostra“. Roşia Montană din România, o mănăstire renascentistă italiană şi un oraş istoric din Turcia nu prea au multe în comun la prima vedere, dar toate trei sunt ameninţate şi se regăsesc pe această lista de salvare.

Reţetă românească de omorât muzeele: Brukenthal, închis de sărăcie, Muzeul Ţării Crişurilor, evacuat de Biserica Romano-Catolică, cel de Artă Braşov, "executat" de Biserica Evanghelică

Reţetă românească de omorât muzeele: Brukenthal, închis de sărăcie, Muzeul Ţării Crişurilor, evacuat de Biserica Romano-Catolică, cel de Artă Braşov,

Zeci de muzee din ţară zac în uitare, în timp ce nimeni nu găseşte sau nici măcar nu caută fonduri pentru renovarea şi întreţinerea lor. Altele, mai rău, se află în pragul evacuării. Un grup de iniţiativă a lansat o petiţie online prin care solicită salvarea patrimoniului cultural al României. Printre obiectivele menţionate în petiţie se află Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă din Cluj şi Muzeul de Artă şi cel de Etnografie din Braşov.

Astăzi, Guvernul a adoptat Hotărârea care prevede modul în care vor fi restituite donaţiile pentru Cuminţenia Pământului. Recent, la Senat s-a votat proiectul de lege pentru adoptarea OUG 117/2017, care a creat cadrul legal ce permite Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale să restituie banii celor care au donat pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului.

luna trecuta · comentarii (14)

Acest articol s-ar adresa consilierilor şcolari şi psihologilor din sfera educaţiei (dacă aceştia nu ar fi, la noi, o „rara avis“) şi care ar trebui să vină în sprijinul elevilor cu probleme de învăţare a limbii române cultivate. În lipsă publicului specializat, mă adresez prietenilor şi suporterilor de aici şi de pretutindeni.

acum 3 luni · comentarii (21)

Vom cerceta astăzi o normă ortografică care a stârnit destulă agitaţie şi un val de comentarii atunci când Academia a introdus-o, în 2005: scrierea legată, în majoritatea enunţurilor, a cuvintelor: „niciunul, niciuna“, respectiv „niciun, nicio“. Deşi a trecut ceva vreme, continuăm să ne confruntăm cu majore dificultăţi de asimilare.

acum 3 luni · comentarii (35)

O normă a limbii române cere, în cazul pronumelui relativ „care“, cu funcţie de complement direct, ca aceasta să fie precedat de prepoziţia „pe“. Vom spune şi vom scrie „omul pe care l-am văzut“, şi nu „omul care l-am văzut“. Norma părea bine asimilată, dar construcţiile greşite, auzite până la saţietate, ne obligă să revenim.

acum 3 luni · comentarii (29)

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea persistă întrucât, în limbă, reglementările sunt greu de impus…

acum 4 luni · comentarii (10)

Am urmărit toată săptămâna disputele din jurul incidentelor de la MŢR – şi am citit o sumedenie de luări de poziţie. Pe de o parte, proiecţia filmului „120 BPM” în sala Horia Bernea era un non-eveniment. Pe de altă parte, protestele de acolo au transformat proiecţia acestui film – şi a următorului film cu tentă gay, „Soldaţii. Poveste din Ferentari” – într-un mare scandal.

acum 4 luni · comentarii (31)

Multe persoane instruite şi pasionate de exprimarea corectă invocă o „regulă“ privind folosirea „corectă“ a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“, atunci când avem în vedere exprimarea unei părţi dintr-o mulţime. Este vorba de sensul partitiv care ar impune, în limba română, folosirea diferenţiată a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“.

acum 4 luni · comentarii (30)

În limba română, numele de persoană feminine fac genitiv-dativul adăugând „-ei” sau „-ăi” la radical. Uneori, când regula nu funcţionează, apelăm la articolul masculin antepus „lui”, deşi scriitori mai îngrijiţi s-au străduit, pe cât au putut, să-l evite. Povestea acestei situaţii paradoxale, în cele ce urmează…

acum 5 luni · comentarii (44)

Nu mă îndoiesc că aţi auzit multe persoane care folosesc conjuncţia „căci“, în mod greşit, în locul celei fireşti „că“. Eroarea este veche, au fost vremuri când se credea că a fost eliminată, dar democraţia ne-a readus-o sau, mai degrabă, s-a adeverit principiul că în limbă „nimic nu se pierde“.

acum 5 luni · comentarii (4)

Un număr apreciabil de lingvişti au atras atenţia, în repetate rânduri, asupra unei greşeli persistente: folosirea lui „ca şi” în locul lui „ca” în contexte în care nu se fac comparaţii. Am scris şi eu despre acest fenomen, precum şi oroarea românilor faţă de cacofonie, dar socotesc că revenirea este oricând binevenită.

acum 5 luni · comentarii (28)

Oare cum a apărut tendinţa de folosire curentă a lui „decât“, în propoziţii afirmative, cu sensul adverbelor restrictive „doar“ sau „numai“? Se ştie că abaterea a fost observată de mai multă vreme în limba vorbită în sudul ţării. Cum de s-a extins această greşeală la un număr atât de mare de persoane cu şcolaritate completă?

acum 6 luni · comentarii (64)

Vine în curând şi Anul Nou. Pe 1 ianuarie vom fi cu toţii voioşi, plini de entuziasm, ca după o noapte în care am tot croit „la planuri din cuţite şi pahară”, cum zicea Eminescu despre domnul Dimitrie Cantemir. Oare cum se cade să întrebăm: „Ce faceţi pe doi ianuarie?” sau „Ce faceţi pe două ianuarie?”

acum 6 luni · comentarii (53)

Multă lume se arată preocupată, ba chiar indignată, de starea actuală a limbii române. S-au făcut clasamente cu cele mai frecvente abateri, se scriu articole de intervenţie, unele televiziuni au emisiuni dedicate cultivării limbii etc. Ineficacitatea este însă evidentă atâta vreme cât şcoala nu abordează metodic şi insistent această chestiune.

acum 6 luni · comentarii (28)