Ateneul Român: cum s-a născut un simbol al României

Ateneul Român: cum s-a născut un simbol al României

În urmă cu 127 de ani, pe 14 februarie 1888, lucrările de construcţie pentru Ateneul Român luat sfârşit, iar această clădire avea să devină nu numai unul dintre simbolurile Bucureştiului, ci ale întregii ţări. Imposibil de a nu fi admirat, acest palat are însa şi o poveste a lui, o poveste pe care vă invităm să o cunoaşteţi, pe scurt, în următoarele rânduri.

FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

Patrimoniul cultural al României a trecut prin multe perioade de zbucium şi chiar de distrugere în masă. De la luptele cu turcii, la comunism şi până la incompetenţa edililor de astăzi, clădiri preţioase au căzut pradă lamei buldozerelor. Pe fondul descentralizării care ar face şi mai mult rău, adevarul.ro face o trecere în revistă a acestor imobile oraş cu oraş.

Astăzi, Guvernul a adoptat Hotărârea care prevede modul în care vor fi restituite donaţiile pentru Cuminţenia Pământului. Recent, la Senat s-a votat proiectul de lege pentru adoptarea OUG 117/2017, care a creat cadrul legal ce permite Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale să restituie banii celor care au donat pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului.

acum 3 luni · comentarii (14)

Acest articol s-ar adresa consilierilor şcolari şi psihologilor din sfera educaţiei (dacă aceştia nu ar fi, la noi, o „rara avis“) şi care ar trebui să vină în sprijinul elevilor cu probleme de învăţare a limbii române cultivate. În lipsă publicului specializat, mă adresez prietenilor şi suporterilor de aici şi de pretutindeni.

acum 5 luni · comentarii (21)

Vom cerceta astăzi o normă ortografică care a stârnit destulă agitaţie şi un val de comentarii atunci când Academia a introdus-o, în 2005: scrierea legată, în majoritatea enunţurilor, a cuvintelor: „niciunul, niciuna“, respectiv „niciun, nicio“. Deşi a trecut ceva vreme, continuăm să ne confruntăm cu majore dificultăţi de asimilare.

acum 5 luni · comentarii (35)

O normă a limbii române cere, în cazul pronumelui relativ „care“, cu funcţie de complement direct, ca aceasta să fie precedat de prepoziţia „pe“. Vom spune şi vom scrie „omul pe care l-am văzut“, şi nu „omul care l-am văzut“. Norma părea bine asimilată, dar construcţiile greşite, auzite până la saţietate, ne obligă să revenim.

acum 5 luni · comentarii (29)

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea persistă întrucât, în limbă, reglementările sunt greu de impus…

acum 6 luni · comentarii (10)

Am urmărit toată săptămâna disputele din jurul incidentelor de la MŢR – şi am citit o sumedenie de luări de poziţie. Pe de o parte, proiecţia filmului „120 BPM” în sala Horia Bernea era un non-eveniment. Pe de altă parte, protestele de acolo au transformat proiecţia acestui film – şi a următorului film cu tentă gay, „Soldaţii. Poveste din Ferentari” – într-un mare scandal.

acum 6 luni · comentarii (31)

Multe persoane instruite şi pasionate de exprimarea corectă invocă o „regulă“ privind folosirea „corectă“ a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“, atunci când avem în vedere exprimarea unei părţi dintr-o mulţime. Este vorba de sensul partitiv care ar impune, în limba română, folosirea diferenţiată a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“.

acum 6 luni · comentarii (30)

În limba română, numele de persoană feminine fac genitiv-dativul adăugând „-ei” sau „-ăi” la radical. Uneori, când regula nu funcţionează, apelăm la articolul masculin antepus „lui”, deşi scriitori mai îngrijiţi s-au străduit, pe cât au putut, să-l evite. Povestea acestei situaţii paradoxale, în cele ce urmează…

acum 7 luni · comentarii (44)

Nu mă îndoiesc că aţi auzit multe persoane care folosesc conjuncţia „căci“, în mod greşit, în locul celei fireşti „că“. Eroarea este veche, au fost vremuri când se credea că a fost eliminată, dar democraţia ne-a readus-o sau, mai degrabă, s-a adeverit principiul că în limbă „nimic nu se pierde“.

acum 7 luni · comentarii (4)
Postari Recente