Un eveniment cultural de amploare şi poate singura zi din an în care cozile sunt formate la intrările în muzee, şi nu la vreo promoţie din hypermarketuri sau la vămile din vestul ţării.

Zecile de mii de persoane care vor participa la evenimentul de sâmbătă vor vedea bogăţia patrimoniului nostru cultural şi totodată vor lua la cunoştinţă greutăţile cu care se confruntă cei în mâinile cărora încredinţăm acest patrimoniu, de o valoare inestimabilă, fiind anunţate proteste ale lucrătorilor din muzee. 

În anul 2017, prin OUG nr. 2, am reuşit să majorăm salariile artiştilor şi personalului tehnic din instituţiile de spectacole sau concerte, atât cele subordonate Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cât şi cele subordonate autorităţilor locale. Au urmat apoi majorări salariale şi pentru bibliotecari şi lucrătorii din muzee, însă toate acestea au fost anulate de intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 şi de transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului, în cea a angajatului. Mai mult, în unele cazuri avem de a face chiar cu o scădere a salariilor nete, ceea ce îi afectează mai ales pe cei din muzee. 

În Anul Centenarului Marii Uniri, în care evocăm istoria României, tocmai cei în a căror sarcină directă este păstrarea acestei istorii sunt neglijaţi. Este adevărat, poate că bugetul României se află într-o situaţie în care nu poate susţine o presiune suplimentară nici dacă vorbim despre un număr de oameni cu mult mai mic faţă de alte domenii, precum siguranţa publică, sănătatea sau educaţia, însă vorbim despre o sumă anuală care se ridică la aproape o zecime din costul unor lucrări care se desfăşoară la câteva sute de metri de Parlamentul României, în Piaţa Unirii.

În aceste condiţii, am propus colegilor parlamentari ca în acest an omagial să ne aplecăm asupra problemelor lucrătorilor din muzeele României şi, dacă nu le putem oferi majorările salariale meritate celor care păstrează memoria şi cultura română, măcar să le arătăm că nu i-am uitat, aşa cum deseori ni se întâmplă să o facem inclusiv cu cei care au creat istoria naţiunii noastre. Personalităţi printre care se numără şi cei care au pus bazele partidelor din care mulţi dintre noi facem parte şi care şi-au sacrificat viaţa în închisorile comuniste, pentru ideile în care au crezut. 

O măsură prin care Parlamentul ar putea face acest lucru este majorarea coeficienţilor prevăzuţi în Legea nr. 153/2017, prin care le vom oferi celor din domeniul culturii un orizont de speranţă pentru viitoarele creşteri salariale. O altă măsură ar fi includerea cercetătorilor din muzee în Anexa III, dedicată domeniului ”Culturii”, însă fără ca aceştia să piardă drepturile recunoscute pentru cercetători. Activitatea lor, de o foarte mare complexitate, presupune, pe lângă cercetare, şi activităţi de conservare, activităţi muzeale sau organizarea de expoziţii.

Nu în ultimul rând, să nu uităm că ţara noastră este angajată în anii ce urmează în câteva proiecte culturale de mare anvergură, pe lângă sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, cum ar fi Sezonul România-Franţa, Preşedinţia Consiliului UE şi Festivalul Internaţional de Artă ”Europalia”, care vor defini modul în care ne prezentăm în faţa lumii şi care presupun o însemnată activitate muzeală şi expoziţională. Iar succesul acestor proiecte depinde de modul în care lucrătorii din muzee îşi vor desfăşura activitatea.  

Lucrători care nu doar că sunt salarizaţi insuficient, dar care de multe ori îşi desfăşoară activitatea în condiţii care le afectează grav sănătatea. Şi toate acestea pentru ca cei care ne vor urma să nu uite cine suntem şi de unde venim.