Ministerul Culturii supune dezbaterii publice norme privind Programul Naţional de Restaurare a monumentelor istorice

Ministerul Culturii supune dezbaterii publice norme privind Programul Naţional de Restaurare a monumentelor istorice

Detaliu de pe faţada Casei Lipatti, monument istoric din centrul Capitalei, imagine sugestivă pentru starea actuală a patrimoniului construit        FOTO: Doinel Tronaru

Ministerul Culturii (MC) supune dezbaterii publice norme metodologice privind elaborarea şi derularea Programului Naţional de Restaurare (PNR) a monumentelor istorice, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), iar propunerile sunt aşteptate până pe 6 septembrie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din punct de vedere al finanţării, documentul publicat de Ministerul Culturii cuprinde patru principii: asigurarea unei proporţii corecte între monumentele istorice - obiective de cult (aparţinând cultelor recunoscute) şi cele laice, având în vedere ponderea acestor categorii în Lista Monumentelor Istorice, asigurarea unei finanţări echilibrate, justificată de bogăţia patrimoniului construit, a tuturor regiunilor istorice şi regiunilor de dezvoltare ale României, finanţarea conservării şi restaurării monumentelor istorice cu o pondere justificată pe categorii, şi finanţarea corespunzătoare a restaurării acelor monumente pentru care deţinătorii de drept fac dovada absenţei fondurilor proprii.

INP va repartiza fondurile alocate programului de la bugetul de stat, după ce se asigură cu prioritate finanţarea obiectivelor monument istoric pentru care există contracte în derulare, având drept obiectiv finalizarea anuală a unui număr cât mai mare dintre acestea.

În plus, se finanţează lucrări de intervenţii în primă urgenţă pentru monumente care prezintă pericol public sau care sunt în situaţia de a suferi pierderi majore, ireversibile, de substanţă istorică.

Pot fi incluse în PNR monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice, actualizată aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice, actualizată, aflate în proprietatea cultelor religioase recunoscute de lege, imobile cu statut juridic similar celor două, dar care fac parte din monumente istorice aflate în categoriile ansambluri sau situri.

Monumentele istorice aflate în proprietate privată nu pot fi incluse în Programul Naţional de Restaurare, dar pot fi finanţate de la bugetul de stat şi/sau al administraţiilor publice locale în condiţiile prevăzute de H.G. nr. 1430/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind situaţiile în care Ministerul Culturii şi Cultelor, respectiv autorităţile administraţiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra monumentelor istorice, proporţia contribuţiei, procedurile, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, oraşul sau comuna.

Monumente istorice aflate sub sechestru asigurator, ipotecate sau fără proprietar cunoscut ori aflate în litigiu, pentru alte lucrări decât cele de urgenţă şi de scoatere din pericol public, nu pot fi nici ele incluse în PNR.

În fiecare an, Institutul face public anunţul privind începerea procedurii de selecţie a monumentelor istorice care pot fi incluse în PNR pentru anul următor.

Prin bugetul alocat pentru PNR 2016 pot fi finanţate lucrări de intervenţii în primă urgenţă care pot fi finalizate în acest an, precum şi proiecte pilot, în baza fundamentării INP şi cu aprobarea Ministerului Culturii.

În temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Culturii supune dezbaterii publice proiectul de Ordin pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea şi derularea Programului Naţional de Restaurare (PNR) a monumentelor istorice.

Potrivit anunţului publicat pe site-ul instituţiei, în conformitate cu dispoziţiile alin. (4) al art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, propunerile şi observaţiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii, pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Culturii sau la adresa de e-mail legislativ@cultura.ro, până pe 6 septembrie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările