Gafele doamnei premier

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Presa ne înştiinţează cu promptitudine şi chiar cu o anume voluptate ori de câte ori doamna prim-ministru mai scoate pe gură vreo bazaconie lingvistică. Ultima făcută public se pare că a fost zilele trecute.

Citez: „Vorbind despre proiectele care vor fi abordate în viitor de Guvern, Dăncilă a explicat că acestea vor fi lămurite într-o «şedinţă anterioară». Cel mai probabil premierul dorea să spună într-o «şedinţă ulterioară».” (stiripesurse.ro)

M-aş opri astăzi asupra neologismului „gafă”, al cărui sens, aşa cum vom vedea, nu se mai potriveşte întrutotul cu ceea ce ne spune dicţionarul. DEX-ul (2009) defineşte astfel sensul (3), acela care ne interesează:

„Gest, atitudine sau vorbă nepotrivită, care poate constitui o indelicateţe sau o jignire neintenţionată adusă cuiva.”

Cuvântul „gafă” a fost preluat din franceză (gaffe), cu acelaşi înţeles iniţial. Până nu demult termenul nu se folosea în limba cultivată decât în situaţiile în care o persoană ofensa fără voie (imprudent) pe cineva. Camil Petrescu este elocvent: Nu cunoştea înţelesul cuvântului gafă, care presupune neapărat lipsa de intenţie în a nemulţumi sau a jigni pe cineva.

În dicţionarul său din 1939, Augustin Scriban preciza:

„Acţiune neîndemânatică (de ex., a vorbi contra beţivilor neştiind că printre cei prezenţi e şi un beţiv). A face o gafă, a o scrânti.”

Iată şi alte atestări la scriitori noştri:

„Şi ce groaznice gafe făcea! Profesorul de română i-a dat odată ca temă «dacă opera lui Creangă este o operă poetică», şi Désirée a înţeles «dacă opera lui Creangă este o operă politică».” (Anton Holban, Désirée)

„Mă duceam într-o zi de octombrie 1931 la Jilava, să-l vizitez pe inginerul Belu Silber, băiat de viaţă, din care o inexplicabilă gafă a poliţiei făcuse un condamnat politic.” (Mihail Sebastian, Cum am devenit huligan)

Se pare că semantismul termenului s-a extins în ultimele decenii însemnând astăzi eroare cum precizează şi MDA, 2010) sau chiar eroare impardonabilă, ale cărei cauze pot fi nepriceperea, neştiinţa, prostia etc. Cu acest înţeles vorbesc jurnaliştii despre gafele doamnei Viorica Dăncilă, discursurile sale fiind un nesecat izvor de exprimări aberante.

Mulţi cred, în acest caz, că este vorba doar de o neputinţă lingvistică a insolitului personaj politic, dar va asigur că limba, exprimarea nu poate fi separată de gândire. Procesarea informaţiei e buba. fiindcă doar unele dintre erorile sale de limba ţin de incultură.

Ţinând seamă de semantismul trecut şi actual al termenului, presa nu poate fi acuzată de lezarea imaginii şefului executivului, chiar dacă „gafele” sale sunt adesea greu de explicat, întrucât îşi au originea într-un posibil deficit cognitiv.

*

Am să mă opresc acum şi asupra termenul premier, pentru că femininul premieră are în DEX (2009) un prim sens mai puţin cunoscut:

„Femeie care supraveghează sau execută probele într-un atelier de croitorie, de lenjerie sau într-o casă de mode.”

Sensul, spune DLR, a ieşit din uz, iar TLFi, dicţionarul francez de referinţă, îl menţionează tot ca sens învechit:

Première, première apprêteuse, première demoiselle. Ouvrière la plus qualifiée dans un atelier de couture, de modiste. Ce sont les apprêteuses, ainsi appelées parce que leur tâche est de préparer les éléments de travail pour la première demoiselle (M. D'ANSPACH, Français peints par eux-mêmes, t. 3, La Modiste, 1841, p.106). Les Coupeau ne voulaient pas la changer [d'atelier] pour qu'elle restât sous la surveillance de Madame Lerat, qui était première dans l'atelier depuis dix ans (ZOLA, Assommoir, 1877, p.714).”

Nu am avut noroc să găsesc nicio atestare românească pentru acest înţeles care a fost preluat de DEX pe cale pur lexicografică, fără necesara menţiune privind folosinţa.

Este vremea ca şi DEX-ul să se înnoiască, deşi interesul pentru lucrări fundamentale de orice fel nu intră în visurile de Crăciun ale guvernanţilor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite