Discurs şi abateri (2)

Este adevărat că toată lumea greşeşte, că asistăm la o mulţime de ezitări şi de abateri care par, la prima vedere, insurmontabile. Norma se schimbă precum vremea şi nu este timp ca generaţiile şcolite să capete simţul limbii. Nu este însă mai puţin adevărat că ne lipsesc operele lămuritoare şi dicţionarele acoperitoare pentru a ieşi din impas… „Cui prodest?”

AGREA

„S-a făcut un prim pas, în sensul că s-a agreat ideea adoptării unui nou statut al personalului auxiliar de specialitate.”

„Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la finalul Consiliului European extraordinar de la Bruxelles, pe tema migraţiei, că s-a agreat un document care se axează pe întărirea prezenţei în Marea Mediterană, combaterea traficului de persoane şi prevenirea fluxului de migraţie ilegală.”, Mediafax, 23.04.2015

Comentariu. „A agrea” (folosit fie cu pronume reflexiv, fie la diateza pasivă) este un englezism care a căpătat diverse sensuri în româna recentă. În primul exemplu, are înţelesul lui „s-a căzut de acord”, în al doilea „s-a aprobat”.

Observăm că verbul românesc „a aproba” este substituit abuziv de „a agrea” chiar şi în traducerile unde în engleză apar „approve, authorise”. Comparaţi aceste exemple preluate de pe eur-lex.europa.eu:

„test agreat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17” vs. „test approved under the procedure set out in Article 17”

„un expeditor agreat” vs. „an authorised consignor”

„Bovinele destinate unor evenimente culturale sau sportive (cu excepţia târgurilor şi expoziţiilor) pot fi identificate prin intermediul unui sistem de identificare care oferă garanţii echivalente şi care este agreat de Comisie.” vs. „Bovine animals intended for cultural and sporting events (with the exception of fairs and exhibitions) may, instead of by an ear tag, be identified by an identification system offering equivalent guarantees and authorised by the Commission.”

*

BAIA MARE

„Facultatea de Inginerie

Adresa: Str. Dr. Victor BABEŞ 62A Baia-Mare, Maramureş 430083”

Comentariu. „Baia-Mare” cu cratimă? Din nefericire DOOM2 (2005) nu mai include lista cu „Nume proprii geografice şi nume de locuitori” (publicată în prima ediţie din 1982). O absenţă greu de trecut cu vederea, pentru că jurnalele abundă în erori ortografice şi gramaticale. De aceea, mă văd nevoit să fac o sinteză privind toponimele româneşti (nume de judeţe, localităţi, cartiere):

1. Se scriu cu cratimă toponimele formate din substantive cu formă de nominativ: Bistriţa-Năsăud, Broşteni-Vale, Caraş-Severin, Cluj-Napoca, Domneşti-Sat, Lehliu-Gară, Piatra-Neamţ, Râmnicu-Vâlcea, Târgu-Jiu, Târgu-Mureş, Târgu-Neamţ, Timiş-Triaj, Turnu-Măgurele, Turnu-Severin etc.

Cum formăm genitivul şi dativul acestora? La unele nume, forma de G=D apare la doilea element: Caraş-Severinului, Târgu-Jiului, Târgu-Mureşului, Târgu-Neamţului, Turnu-Severinului, Turnu-Măgurelelor etc.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre: Bistriţa-Năsăud, Broşteni-Vale, Domneşti-Sat, Lehliu-Gară, Timiş-Triaj etc., la care primul substantiv ia forma de G=D: Bistriţei-Năsăud, Broştenilor-Vale, Domneştilor-Sat, Lehliului-Gară etc.

Observăm pe Google însă o serie de ezitări, întrucât lucrările noastre academice nu aduc lămuriri. Iată câte forme se pot înregistra: Bistriţei-Năsăud (2870), Bistriţa-Năsăudului (235), Bistriţei-Năsăudului (299); Cluj-Napocăi (253), Clujului-Napoca (438); Piatra-Neamţului (1980), Pietrei-Neamţului (175).

2. Se scriu fără cratimă toponimele formate din cuvinte între care există o relaţie de subordonare:

a) substantiv + adjectiv: Baia Mare, Bucureştii Noi, Râmnicul Sărat, Roşia Montană, Satu Mare, Târgu Frumos, Târgu Secuiesc etc.;

NOTĂ. În aceste cazuri, construcţia substantiv + adjectiv ia forma de G=D: Băii Mari, Roşiei Montane, dar Râmnicului Sărat, Satului Mare, Târgului Frumos, Târgului Secuiesc etc.

Se înregistrează însă şi forme ca acestea: Băii Mare, Roşiei Montană etc.

„Modul în care a crescut pădurea Băii Mare s-a legat de partea economică a zonei, apoi au urmat aspectele legate de poluare, de estetica zonei sau de partea de drumeţie.” (Gazeta de Maramureş, 26.01.2016)

„Confederaţia Sindicală Meridian cere verificarea legalităţii solicitării înscrierii Roşiei Montană în patrimoniul UNESCO.” (Adevărul, 09.01 2017)

b) substantiv cu formă de nominativ + substantiv cu formă de genitiv: Câmpia Turzii, Gura Humorului, Poiana Ţapului, Sighetul Marmaţiei etc.;

NOTĂ. În aceste cazuri doar primul substantiv ia forma de G=D: Gurii Humorului, Sighetului Marmaţiei etc.

c) substantiv cu formă de nominativ + substantiv însoţit de prepoziţie cu regim de acuzativ: Baia de Aramă, Bolintinul din Vale, Curtea de Argeş, Porţile de Fier, Roşiorii de Vede etc.

NOTĂ. În aceste cazuri doar primul substantiv ia forma de G=D: Băii de Aramă, Bolintinului din Vale etc.

În schimb, DOOM (2005), printre puţinele toponime tratate, se ocupă de: „Álba Iúlia (-li-a) s. propriu f., g.-d. Álbei Iúlia”.

Trebuie să vă spun că am întâlnit ezitări chiar în această lucrare de referinţă: la pagina 21, apare forma de mai sus, dar la pagina LXIII apare scris „Alba-Iulia”, atunci când se vorbeşte de numele locuitorilor: „albaiulian”. În articolul propriu-zis, „Alba” este înţeles de DOOM2 ca adjectiv, prin urmare la genitiv şi dativ forma indicată este: „Albei Iulia”, cu 4.700 de ocurenţe pe Google.

Pentru unii însă „Alba” este înţeles ca substantiv în nominativ, prin urmare la G=D forma indicată este: „Alba-Iuliei”, cu un mare de ocurenţe număr (34.800) pe Google. Vezi: „Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba-Iuliei”.

Există şi un genitiv şi dativ pentru ambele elemente:„Albei Iulii”, cu 1280 de ocurenţe. Forma aceasta se întâlneşte şi la unii scriitori:

„În numele Albei-Iulii sau Albei Iulia, cetate a spiritualităţii şi împlinirii noastre, se împletesc, semnificativ, două istorii: aceea a oraşului, ajuns capitala Unirii celei Mari a românilor în anii 1599-1600 şi 1918, şi istoria unificatorului, la jumătatea veacului X a primului stat românesc medieval de-sine-stătător − Transilvania.” (DELAVRANCEA, ALBA IULIA - Alba lui Iuliu)

Este limpede că nu putem urma decât o cale: cea a DOOM-ului, ediţia a III-a, dacă la vremea aceea se va împăca cu sine însuşi. Altminteri, cine se va ocupa de declinarea substantivelor proprii?

*

BALET

„El a evidenţiat că noul deţinător al titlului de Doctor Honoris Causa al AMGD a compus lucrări simfonice, opere, baleturi, lucrări camerale şi lucrări care îmbină muzica cu elemente electronice, proiecţii de film sau elemente grafice.”, Ziua de Cluj, f. d.

Comentariu. Pluralul substantivului „balet” este „balete”. Dicţionarul de neologisme (1986) accepta şi varianta „baleturi”. În mod constant, Academia a indicat doar forma „balete”, singura recomandabilă.

*

BALSAM

„SAMPOANE SI BALSAME, oferte si promotii la Avon Shop, calitate garantata la preturi accesibile.”

Comentariu. Pluralul substantivului „balsam” este „balsamuri”. Cuvântul, atestat la 1642, a cunoscut şi forma „balsame”, socotită istorică (scrie Gh. Asachi: „Aduceau din Elecona balsame de mângâiere”, Lacrima lui Ovid) şi care nu ar trebui să mai revină în uz, aşa cum se observă în reclame, dacă dorim să respectăm norma.

*

BALTAG

„Din mainile mesterului ies scaune, mese, credenturi (dulapuri), sanii de diverse modele, pentru transportul turistilor, baltaguri, cruci, troite, cutii de bijuterii, lazi de zestre si nu numai.”, ŞtiriAgricole.ro, 22.01.2017

Comentariu. Din 2005, DOOM-ul a restrâns pluralul la forma „baltage”. A două formă, „baltaguri”, este considerată istorică, în afara normei.

*

BALUSTRADĂ

„Nu avem ninsoare, dar avem lapoviţă iar temperaturile din timpul nopţii sunt de iarnă, temperaturi care duc la producerea poleiului şi implicit la creşterea riscurilor producerii de accidente, mai ales că lucrarea nu e finalizată, mă refer la sistemul de protecţie cu balustrăzi.”, Vocea Vâlcii, 02.10.2013

Comentariu. Prin analogie cu „stradă / străzi”, apare „balustrăzi”, formă incorectă, în loc de „balustrade”. Greşeala de datorează asemănării şi a devenit frecventă în reclame.

Aş mai remarca că publicaţia se numeşte „Vocea Vâlcii”, în loc de „Vocea Vâlcei”, ceea ar trebui să-i nemulţumească pe vâlceni. Se cuvine să atragem atenţia profesorilor care nu acordă atenţie suficientă toponimelor. Măcar judeţele de unde provin şcolarii să aibă parte de o declinare acceptată!

*

BATE

„«Avem atât de multe de făcut, nu avem timp să bătem la uşile afaceriştilor pentru a-i promova pe aceşti copii», spune antrenoar[e]a Maria Ştefan.”, Adevărul, 16.02.2016

„…şi cînd am plecat acasă, Andrei mi-a spus că Anei nu-i place că s-a făcut acest 23 August, că ar fi preferat să vină ei, nu să făcem noi actul de la 23 August.”, Stelian Tănase, Clienţii lu’ Tanti Varvara

Comentariu. O serie de verbe de conjugarea a III-a, „a bate”, „a face” „a trage” etc., sunt trecute de vorbitori la conjugarea a II-a, care se termină în -ea. Din acest motiv, apar forme neacceptate la conjunctiv: „să bătem”, în loc de „să batem”, „să făcem”, în loc de „să facem”

*

BAREM

„Baremuri de calificare la Campionatul European de juniori 2017 − statistici comparative.”, infoatletism.ro

Comentariu. În foarte multe pagini sportive, dar şi de altă natură, pluralul „baremuri” este frecvent (26.600 de ocurenţe de Google). Forma recomandată, „bareme”, apare mai ales legată de viaţa şcolară, fiind net superioară din punctul de vedere al frecvenţei (916.000).

*

BOSCHET

„Caz ieşit din comun în Ploieşti unde, pe strada Poligonului, a fost descoperit cadavrul unei femei tinere. Cel mai probabil, acesta a fost înjunghiată şi apoi abandonată în nişte boscheţi de pe marginea drumului.”, Adevărul, 04.08.2016

Comentariu. „Boschet” este un substantiv neutru care face la plural „boschete”. Limbajul străzii, ca să mă exprim eufemistic, a trecut substantivul la masculin, cu pluralul „boscheţi”. Iniţial a fost vorba de o folosire pejorativă, în derâdere, dar iată că abaterea a devenit „populară”. Numărul semnificativ de ocurenţe pe Google (96.900) ne arată că termenul este, desigur, la modă. Cu toate acestea, jurnaliştii ar trebui să simtă „mizeria” stilului, atunci când îşi duc metaforele în „boscheţi”:

„Aniversare «printre boscheti» pentru Regele Mihai”, Naţional, 27.07.2012

„Cristian Tudor Popescu după victoria Mariei Şarapova în faţa Simonei Halep: «Tigroaica a sărit din boscheţi»”, Adevărul, 27.10.2015

*

BUNA VESTIRE

„Duminica aceasta va fi Bunavestire, zi în care este dezlegare la peşte.”. Adevărul, 24.03.2016

În această dimineaţă, pescăriile din municipiul Tulcea au fost pline de tulceni care ţin să sărbătorească tradiţional această duminică: din meniul de Buna--Vestire nu trebuie să lipsească sub nicio formă peştele., Adevărul, 24.03.2012

Comentariu. Este o „durere de cap” ortografică în care au fost recomandate, pe rând: scrierea cu cratimă (Şăineanu, 1929; ÎOOP, 1995; DOLR, 2002), scrierea legată (DLRLC, 1955-1957; DLRM, 1958) şi cea separată (DOOM2; DEX, 2009). Scrierea separată, cu majuscule iniţiale, cea mai recentă, constituie norma. În ceea ce priveşte frecvenţa, forma aglutinată (139.000) înregistrează mai puţine ocurenţe decât scrierea separată (416.000)

Pe OrtodoxWiki găsim toate formele, ceea ce este de mirare pentru o pagină a Bisericii:

„Bunavestire (Buna Vestire sau Buna-Vestire) sau Blagoveştenia (gr. Evangelismos) către Maica Domnului este un Praznic Împărătesc al Bisericii Ortodoxe, sărbătorit la 25 martie. Aceasta este una din doar cele două zile în care este permis peştele în Postul Mare, cealaltă fiind Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile).”

Nu mai am de adăugat decât faptul că termenul slav (Blagoveştenia) îl traduce pe cel grecesc (Evangelismos), tot aşa cum cel actual (Buna Vestire) îl traduce pe cel slav.