Corina Şuteu, în război cu administraţiile locale: „Direcţia de Cultură Bucureşti se află în pragul colapsului“, avertizează ministrul, care şi-a şters apoi postul

La ultima întâlnire săptămânală pentru patrimoniu, organizată de Ministerul Culturii, la care participă reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) şi ai Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), a fost discutată situaţia Direcţiei de Cultură Bucureşti. La întâlnire au fost prezenţi şi trei reprezentanţi ai Direcţiei. Postarea Corinei Şuteu de pe pagina de Facebook despre acest lucru a fost ştearsă vineri după-amiază.

Postarea de pe Facebook a Corinei Şuteu, purtând acest titlu războinic - „Direcţia de Cultură Bucureşti se află în pragul colapsului“ - şi având ca ilustraţie o fotografie a unui interior din Hanul Solacolu, a fost publicată în cursul dimineţii de joi, 21 iulie, şi ştearsă în cursul după-amiezei de vineri, 22 iulie, probabil pentru a nu şi-i pune şi mai mult în cap pe politrucii din primării.

Redăm mai jos textul integral al postării-fantomă a ministrului Corina Şuteu:

„Direcţia de Cultură Bucureşti se află în pragul colapsului.

La ultima întâlnire săptămânală pentru patrimoniu, organizată de Ministerul Culturii, la care participă reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului – INP şi ai Ordinului Arhitecţilor din România – OAR a fost discutată situaţia Direcţiei de Cultură Bucureşti. La întâlnire au fost prezenţi şi trei reprezentanţi ai Direcţiei.

Direcţia de Cultură Bucureşti înregistrează lunar 200 de dosare pentru avizare - dosare care trebuie să ajungă în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI). Pentru evaluarea dosarelor, sesizări, constatări pe teren, Direcţia de Cultură Bucureşti are în prezent doar 2 angajaţi. Întârzierile dosarelor sunt între 3 şi 6 luni. În acest moment, Direcţia nu are niciun jurist. Funcţionarea Direcţiei se face cu ajutorul unor voluntari neplătiţi care sprijină activitatea instituţiei. Numărul de posturi alocate Direcţiei a scăzut în fiecare an, ajungând în prezent la 15 posturi alocate, din care doar 10 bugetate.

Blocajul instituţional de la Direcţia de Cultură Bucureşti duce la scăderea calităţii proiectelor de construcţie în Capitală, acţiuni ilegitime asupra patrimoniului (decopertare ornamente, reconstrucţii fanteziste, butaforii, demolare, mutilare, distrugere, etc) care nu pot fi constate de către persoanele autorizate, îngreunarea, până la blocare, a procesului de autorizare şi discrepanţa între avizele Direcţiei de Cultură şi autorizaţiile emise de administraţia publică locală care favorizează dezvoltarea derogărilor ilegale, presiuni şi conflict de interese pentru obţinerea avizelor din partea Ministerului Culturii sau a serviciilor acestora, rămase fără suport juridic şi forţă de decizie.

O primă soluţie ar fi modificarea HG 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare, care poate schimba sistemul de finanţare al Direcţiilor de Cultură din întreaga ţară, ceea ce presupune ca din instituţii finanţate integral de la bugetul de stat să devină instituţii finanţate din venituri proprii şi subvenţie acordată de la bugetul de stat (taxa de analiză de documentaţie, proiecte culturale etc.). În mod evident, creşterea salariilor angajaţiilor Direcţiilor de Cultură este o măsură fundamentală, dar imposibil de realizat în acest moment de la bugetul actual al Ministerului Culturii. O soluţie în acest sens va trebui luată cât mai curând. În acest moment, Ministerul Culturii a cerut sprijinul specialiştilor OAR pentru menţinerea şi susţinerea activităţii Direcţiei de Cultură Bucureşti. Dar sprijinul OAR nu poate rezolva o problemă sistemică. Este doar o măsură paleativă.“