Corina Şuteu promite să continue reforma în cultură, în pofida fracturii de încredere pe care-o acuză în relaţia cu Parlamentul

Corina Şuteu promite să continue reforma în cultură, în pofida fracturii de încredere pe care-o acuză în relaţia cu Parlamentul

Corina Şuteu, „buturuga mică“ din guvernul României, la momentul învestirii de către Klaus Iohannis (dreapta)

„Ai reuşit? Continuă! N-ai reuşit? Continuă!“ - deviza lui Nansen pare a fi şi cea a ministrului Culturii, Corina Şuteu, care-a promis într-o conferinţă de presă că va continua să lupte pentru reforma începută în cele trei domenii pe care le consideră prioritare ale mandatului său: cinematografia, patrimoniul şi arheologia, în ciuda faptului că Parlamentul a respins Legea de abilitare a guvernului pe perioada vacanţei parlamentare.

„Nu putem să mergem la nesfârşit cu o cinematografie care are un cap genial, dar un picior infirm şi un membru superior lipsă, care ia premii pe plan internaţional în ciuda sistemului instituţional de-acasă, nu ajutată de acesta“, a explicat Corina Şuteu de ce, în mod atipic, consideră cinematografia una dintre priorităţile mandatului său.

„Reforma pentru mine nu constă în anunţuri pe Facebook, ci în schimbări instituţionale concrete“, a mai spus ministrul,

care - deşi a pierdut o bătălie, în ceea ce consideră o gravă „ruptură de încredere“ a legislativului în administraţie, în Guvern - promite că va continua să acţioneze, împreună cu consilierii săi, în sensul pe care şi l-au propus, pentru a reforma un sistem care suferă de anchiloză şi osificare, de inerţie şi soluţii ad hoc, similar celui descris în filmul „Bacalaureat“ al lui Cristian Mungiu. Reacţia aminteşte de politica „paşilor mărunţi“ a lui Klaus Iohannis şi de încăpăţînarea ardelenească pentru care mulţi l-au votat pe primarul Sibiului la vremea respectivă.

Şuteu, despre Legea de abilitare: Există incompetenţă, foarte mult dezinteres şi o incapacitate de a gândi în sistem

Ministrul Culturii, Corina Şuteu, a vorbit, joi, într-o conferinţă de presă, despre Legea de abilitare a Guvernului şi faptul că propunerile de modificări legislative făcute de instituţia pe care o conduce au fost respinse de Comisia Juridică şi plenul Camerei Deputaţilor, spunând că termenii caracteristici României - incompetenţă, foarte mult dezinteres şi o incapacitate de a gândi în sistem - au dus la această decizie.

”Mi-am dat seama că, în realitate, faptul că legea de abilitare nu a trecut pe domeniul Cultură are şi o cauză legată de încrederea Parlamentului în administraţie. O justificare reală pentru refuzarea trecerii acestor propuneri legislative nu a existat sau nu a fost convingătoare”, a declarat Corina Şuteu, conform News.ro.

Un tip de argument primit de Ministerul Culturii a fost, potrivit Corinei Şuteu, dorinţa de a evita consultările cu Parlamentul. ”Ni s-a spus: nu se poate ca în vacanţa Parlamentului să fie trecute aceste iniţiative legislative, pentru că, de fapt, doriţi să evitaţi consultarea cu Parlamentul”.

”Asta este incorect şi injust. Consultarea Parlamentului a fost constantă, în măsura în care lucrul acesta s-a putut face în timpul scurt care ne-a fost dat”, a menţionat Corina Şuteu, făcând referire la o ”ruptură de încredere”.

”Când propun pe trei domenii fundamentale - cinematografie, patrimoniu şi arheologie - modificări structurale care nu fac decât să fluidizeze procesul legislativ, Parlamentul ar trebui să fie încrezător. Acest blocaj reflectă altceva decât o abordare matură a procesului de schimbare şi ameliorare a legislaţiei”, a mai afirmat Corina Şuteu în aceeaşi conferinţă de presă.

Despre motivele pentru care ar fi putut fi respinse iniţiativele legislative, Corina Şuteu a precizat că nu crede în ”interese”.

”Există o lipsă de înţelegere a faptului că, aşa cum am mai spus, de fapt, ce vrem cu toţii este să avem o legislaţie mai bună, mai uşor de aplicat, pentru domenii prioritare. Nu numai în Cultură. Nu îmi place să gândesc în aceşti termeni (interese, n.r.). Îmi place să gândesc în termenii care mi se par caracteristici României: ca să nu spunem că există incompetenţă, spunem că există interese. Nu. Există şi incompetenţă, şi foarte mult dezinteres, există o incapacitate de a gândi în sistem”.

”Pentru că eşti incapabil să gândeşti în sistem, gândeşti bucăţică cu bucăţică şi ţi se pare că, dacă ai o acţiune ad-hoc, ea, de fapt, determină pentru tine un anumit tip de rezultate, dar care nu are legătură cu sistemul”, a mai spus Corina Şuteu.

În ceea ce priveşte Patrimoniul, Ministerul Culturii dorea introducerea în Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe simple pe durata vacanţei parlamentare mai multe modificări, între care acceptarea unor bunuri ale memoriei societăţii drept arii protejate. ”Ar fi permis ca o stradă să intre într-o categorie de protecţie, care ar permite ministerului să impiedice modificări fundamentale”, a explicat Corina Şuteu.

Privind aceeaşi arie, finanţarea de urgenţă reprezenta o altă iniţiativă propusă, dar şi instituţionalizarea noţiunii de voluntariat.

Între iniţiativele legislative se afla şi definirea zonelor arheologice cât mai corect şi mai coerent, pentru a putea fi caracterizate în detaliu, pentru că, spune ministrul, ”aici este o confuzie, la acest moment”.

În privinţa cinematografiei, Ministerul Culturii doreşte o reformă a sistemului. ”Trebuie formată o industrie. Dacă legea de abilitare a căzut pe domeniul Culturii, nu înseamnă că ne vom opri din ce vrem să facem”, a adăugat Corina Şuteu.

Propunerile pentru aria cinematografie vizează şi au acordul cineaştilor români, a mai spus ministrul Culturii.

”Reforma nu reprezintă anunţuri pe Facebook. Reforma nu este blocată. Abordarea mea este una de acţiune structurală”, a mai declarat ministrul Culturii.

”Executivul doreşte să muncească în perioada de vacanţă parlamentară, pentru a face ca aceste lucruri să devină operaţionale”, a mai afirmat Corina Şuteu.

Marţi, 69 de cineaşti, distribuitori şi critici de film au transmis o scrisoare deschisă Parlamentului, prin care atrag atenţia asupra faptului că votarea Legii de abilitare ar spori şansele ca succesul cinematografiei să rămână o realitate. Între semnatarii scrisorii s-au numărat actorii Oana Pellea, Rodica Lazăr, Ana Ularu şi Andi Vasluianu, regizorii Adrian Sitaru, Corneliu Porumboiu, Dan Chişu şi Radu Jude, şi producătorii de film Ada Solomon, Oana Giurgiu şi Anca Puiu.

Corina Şuteu: La Centrul Naţional al Cinematografiei nu există o dorinţă reală de reglementare. Voi acţiona radical

Ministrul Culturii, Corina Şuteu, a declarat, joi, la o conferinţă de presă, că pregăteşte mai multe modificări privind Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), unde nu există o dorinţă reală de reglementare, şi că nu respinge ideea de a aduce modificări concursului de scenarii prin Ordonanţă de Urgenţă.

”Am toate motivele să cred că - în încercarea noastră, prin introducerea a doi membri în Consiliul de Administraţie al CNC, care sunt consilieri de ministru, Alex Trăilă şi Andrei Rus, şi din toate schimburile pe care le-am avut în ultimele luni cu conducerea instituţiei - din păcate, cu toate afirmaţiile de bună credinţă nu există o bună credinţă, o dorinţă reală de reglementare. Şi am să acţionez în consecinţă. Îmi propun să am o acţiune radicală privind CNC”, a declarat Corina Şuteu.

Ea a precizat că încă nu a luat o hotărâre privind acţiunea pe care o va întreprinde Ministerul Culturii.

Ministrul are în vedere, între altele, desecretizarea concursului de proiecte organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei, susţinerea coproducţiilor minoritare şi microbugetul, pentru încurajarea producătorilor, şi modificarea legii cinematografiei.

În plus, Corina Şuteu nu respinge ideea de a aduce modificări concursului CNC prin Ordonanţă de Urgenţă.

”Ne vom concentra pe reorganizarea Centrului Naţional al Cinematografiei, Arhivei Naţionale de Filme, Cinematecii, prin propunerea unor măsuri legislative, şi pe înfiinţarea Institutului Filmului - dedicat educaţiei pentru imagine şi film”, a spus Corina Şuteu, care a adăugat că îşi doreşte ca Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării de Film (RADEF) şi primăriile locale să formeze un sistem de săli de cinema de artă.

Sistemul sălilor de cinema, spune ministrul Culturii, trebuie să ţină de felul cum vor acţiona primăriile, de costurile şi destinaţia acestor restaurări.

Legat de preluarea de Primăria sectorului 1 a nouă cinematografe din Bucureşti, Corina Şuteu spune că este optimistă privind viitorul acestora, atâta timp cât există o colaborare cu RADEF.

În vizorul Ministerului Culturii vor intra, spune Corina Şuteu, şi studiourile Sahia Film şi Anima Film.

Corina Şuteu este de părere că, în România, există o lipsă a dorinţei de a duce industria cinematografică la nivelul creativităţii.

"Dacă până acum sistemul acesta familial, de mică înţelegere, de mică complicitate, aşa de bine descris de filmul lui Cristian Mungiu («Bacalaureat», n.r.), a funcţionat într-o industrie în care un grup de creatori a explodat pe piaţa internaţională şi a reuşit să convingă pe toată lumea că avem o cinematografie puternică, de acum înainte, dacă vrem ca acest sistem să se dezvolte, el trebuie transformat dintr-o familie într-o industrie, iar o industrie presupune rigori, instrumente legislative, administrative", a punctat Corina Şuteu.

Ea a făcut şi o comparaţie între semnăturile apărute pe scrisoarea trimisă către Parlament, prin care se cerea susţinerea iniţiativelor legislative privind Legea de abilitare pe Cultură, şi cele de pe documentele care le contestau.

”Eu nu cred în reprezentativitate în sensul absolut. Toată lumea are dreptul la opinie, dar este interesant de comparat grupul de oameni care ssusţine iniţiativa noastră, cei 70 de semnatari ai scrisorii de zilele trecute, în comparaţie cu ceilalţi 40 de oameni care semnează o scrisoare care spune că această iniţiativă este, de fapt, una negativă, stalinistă”, a fost o observaţie a Corinei Şuteu.

Ministrul a tras atenţia şi asupra faptului că în scrisorile critice transmise la adresa iniţiativei Ministerului Culturii privind Legea cinematografiei au existat mai multe discrepanţe. Acelaşi grup, reprezentat de regizorul Cristian Comeagă, a contestat propunerile MC, pentru a reveni cu un document în care a analizat, punct cu punct, măsurile propuse şi în care se spunea că ministerul ar trebui să le realizeze, iar în final, au criticat din nou iniţiativa.

”Toată volatilitatea asta nu dovedeşte altceva decât că există o neînţelegere ori o insuficientă înţelegere a unei dorinţi oneste de modificare gândită în acest domeniu”, a spus ministrul Culturii.

”Vreau să înţeleg sursa rezistenţei la aceste schimbări. CNC-ul pretinde că nu a fost consultat. Nu este adevărat”, a mai spus Corina Şuteu, care a adăugat că demersurile de consultare au fost făcute cu grupuri responsabile şi reprezentative.

”Faptul că am mers cu Cristian Mungiu la Comisia de Cultură a Senatului nu a fost un gest de forţă, ci de abilitare a noastră ca administraţie”.

Nu putem să avem o cinematografie şchiopătând de un picior şi cu ”o mână absentă”, a mai spus Corina Şuteu. ”Trebuie să punem mâini şi picioare la acest cap genial care este cinematografia din România”, a mai afirmat ministrul Culturii.

Ministerul Culturii, Pro Patrimonio şi Pro Domo vor clasarea de urgenţă a imobilului din strada Dionisie Lupu 39

Ministerul Culturii şi fundaţiile Pro Patrimonio şi Pro Domo vor clasarea de urgenţă a imobilului din strada Dionisie Lupu 39, construit de arhitectul Albert Galleron, între realizările căruia se află Ateneul Român, pentru a bloca astfel proiectul imobiliar, pe care îl consideră ilegal, ce vizează demolarea clădirii-simbol din strada Arthur Verona.

”Ministerul Culturii a luat legătura cu două organizaţii care luptă pentru patrimoniu - Pro Patrimonio şi Pro Domo - şi intenţionează declanşarea clasării de urgenţă a imobilului din strada Dionisie Lupu 39. Dosarul de clasare, cu studiul istoric şi documente există în Direcţia de Cultură Bucureşti încă din octombrie 2015, dar a fost ignorată cererea de clasare de urgenţă”, a declarat Edmond Niculuşcă, consilierul ministrului Culturii pe Comunicare, joi, la o conferinţă de presă.

”Reluăm acest dosar pentru a bloca proiectul imobiliar ilegal din strada Arthur Verona. Este vorba despre casa de lângă casa cu calcan, dar care se află pe aceeaşi parcelă de teren. Clasarea imobilului din Dionisie Lupu 39 ar face imposibil proiectul din intersecţia cu strada Arthur Verona”, a completat consilierul.

Direcţia de Cultură din Primăria Municipiului Bucureşti a dat aviz favorabil pentru demolarea casei de pe strada Arthur Verona, în luna martie a acestui an.

Astfel, clădirea-simbol de pe strada Arthur Verona, al cărei calcan a găzduit, timp de 11 ani, desenele murale realizate cu prilejul manifestărilor Street Delivery, ar putea fi înlocuită de un bloc.

”Proprietarul ne-a transmis că, în decursul lui 2016, clădirea-simbol pentru street art-ul bucureştean va fi demolată, în locul ei urmând să apară încă un turn de birouri”, au anunţat, sâmbătă, pe reţeaua de socializare Facebook organizatorii Street Delivery.

În legătură cu situaţia casei şi a zonei, Corina Şuteu a spus, la aceeaşi conferinţă, că vrea să organizeze o dezbatere, care va pune în discuţie cazul calcanului, dar şi situaţia direcţiilor judeţene de cultură, care au o responsabilitate mare. ”Capacitatea lor de intervenţie e mult sub dimensiunea dosarelor care sunt tratate”, a mai afirmat ministrul Culturii.

Citeşte şi: Încă o clădire dintr-o zonă protejată a Bucureştiului se pregăteşte să fie pusă la pământ. Ordinul Arhitecţilor şi ministrul Corina Şuteu vor lua atitudine VIDEO

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: