Conac scos la vânzare de la preţul de 150.000 de euro FOTO

Conacul Brătulescu din satul Bughea este scos la vânzare cu un preţ de pornire de 150.000 de euro, iar Conacul Golescu-Gussi din comuna Leordeni, ambele situate în judeţul Argeş, are un preţ de la care începe licitaţia de 275.000 de euro, potrivit Artmark Historical Estate.

Conacul Brătulescu, construit în anul 1937, are 14 camere, 5 băi, fiind ridicat pe un teren de 6.233 de metri pătraţi. Estimarea construcţiei a fost stabilită între 180.000 - 240.000 de euro. 

Construcţia a fost ridicată de familia profesorului Ion Brătulescu. Acesta deţinea mai multe terenuri, imobile şi păduri din zonă, având relaţii strânse cu persoanele importante ale vremii.

Clădirea poartă amprenta stilului Neoromânesc prin ornamentele sculptate manual în piatră de Albeşti, acoperişul cu învelitoare de ţiglă şi turnul-foişor, amplasat la colţul faţadei principale.

Un rol important în estetica exteriorului îl au terasele - la parter, cele două logii sunt marcate de coloane din piatră, iar la etaj, terasa acoperită este delimitată de stâlpi din lemn, iar terasa deschisă este mărginită de un gard cu ornamente din fier forjat.

Casa păstrează uşa de intrare originală, din stejar masiv sculptat. Iniţial, interiorul avea o scară din lemn, ce poate fi reconstruită pentru a-i reda încăperii farmecul originar. La demisol există un spaţiu similar celui de la parter, în care se poate amenaja o cramă sau alte zone de recreere. 

Conacul Golescu-Gussi, aflat la 26 de kilometri de Piteşti şi la 100 de Bucureşti, a fost estimat între 400.000 şi 500.000 de euro. 

Construcţia, ridicată la 1927, are 20 de camere, pe un teren de 15,61 de hectare. 

Unul dintre ultimii mari moşieri ai Leordenilor avea să fie Nicolae Kretzulescu (Creţulescu) (1812-1900), membru fondator al Academiei Române, dar mai ales politician liberal, prim-ministru în trei rânduri. Descendent prin Iordache Kretzulescu al lui Constantin Brâncoveanu şi moştenitor al Leurdenilor, N. Kretzulescu îşi va construi la Leordeni o moşie impresionantă, lăsată zestre în mare parte fiicei Anna, căsătorită Lahovary. 

În aceeaşi perioadă în care Kretzulescu începea să îşi orânduiască moşiile apărea în scenă Nicolae (Nae) Gussi (1830-1901), administrator al averii familiei Golescu - şi ei boieri cu ştate vechi în Leordeni.

După 1880, Gussi devine proprietar, deţinând însemnatele moşii ale Goleştilor învecinate cu terenurile fostului prim-ministru. Aversiunea dintre Kretzulescu şi Gussi avea să ajungă de notorietate, luptele economice dintre cei doi culminând cu o serie de procese la sfârşitul secolului al XIX-lea. Varietatea terenurilor (arabile, viticole, silvice) care defineau moşiile Leordenilor aveau să evolueze în timp prin diversele reforme agrare, legi de împroprietărire sau expropriere, moşteniri sau succesiuni, pentru ca în perioada interbelică să aparţină ultimelor două mari familii latifundiare. Familia Gussi (Alexandru, Traian, Paul şi Elena) şi familia Lahovary (prin Anna), în fapt urmaşii lui Nicolae Kretzulescu şi ai lui Nae Gussi, deţineau împreună cca. 550 ha, plus alte 100 ha teren viticol.

Moşia Golescu-Gussi cunoştea o evoluţie importantă în cele circa două secole de istorie. Prima variantă a conacului a fost ridicată de familia Golescu, probabil în timpul vieţii lui Iordache Golescu, cel care a construit şi Biserica Golescu aflată în vecinătatea domeniului. Ulterior, după ce Nicolae Gussi a intrat în posesia moşiei Golescu, proprietatea avea să se schimbe, pentru ca după 1900, Alexandru Gussi (1864-1947) să transforme atât conacul cât şi întregul domeniu. De altfel, Alexandru, magistrat şi om politic, cu o activitate importantă în baroul şi prefectura Muscel, avea să îşi dedice o bună parte din carieră şi viaţă modernizării locurilor natale. Stăpânind vechea casă a Goleştilor, Alexandru a refăcut-o în perioada 1938-1939, creând o construcţie cu adevărat monumentală, alături de dependinţele moşiei. După 1949 întregul domeniu era naţionalizat, pentru ca ulterior să intre în uzul diverselor instituţii comuniste (sediu al "Sovrom Petrol", IAS şi finalmente al Primăriei), potrivit Artmark.