Cocoşul de Hurez

Emblematicul simbol al ceramicii de Hurez, cocoşul, recunoscut de UNESCO drept brand naţional cu faimă mondială, a determinat de curând autorităţile să promoveze o hotărâre prin care milenarul oraş Hurez să devină o staţiune turistică de interes naţional, fapt ce ar favoriza ca oraşul să fie recunoscut, după Râmnic, drept a doua capitală a Olteniei de sub munte.

În virtutea amintitului proiect, ne îngăduim să aruncăm cu mândrie firească o privire asupra istoriei acestui oraş atât de drag nouă, care sigur că va reclama cercetători ai Antichităţii lui, arheologi, etnografi, sociologi, un întreg ansamblu de investigare ştiinţifică menită să se refere şi la ancestrala lui existenţă.

Oraşul de astăzi cunoaşte un remarcabil interes turistic prin pensiuni argumentând ospitalitatea oltenească, în toate anotimpurile supraaglomerate. În sfârşit, sărbătoarea ceramicii naţionale şi internaţionale intitulată Cocoşul de Hurez, desfăşurată în fiecare an, în prima duminică din iunie, îşi află astăzi un ecou internaţional şi nu putem să nu gândim la cătunele şi satele şi Munţii Căpăţânii, care dau suflet unei localităţi înconjurată fericit de lanţul mânăstirilor şi schiturilor olteneşti şi al unor monumente de arhitectură unice cum sunt Culele Măldăreştilor, vegheate şi ele, ca şi Hurez, de magica Măgura Slătioarei.

Bucuria şi, repet, mândria cu care acest oraş întâmpină azi proiectul privind o staţiune de interes naţional mă inspiră să amintesc o legendă argumentată de artefacte descoperite recent, vârfuri de săgeţi şi suliţe, monede de aur şi argint şi o acvilă romană imperială care sigur a fost pierdută în urma unei înfruntări dintr-o unitate militară romană şi locuitorii vremii –dacii - din timpul înaintării oştirii lui Traian spre Cheile Oltului ,cunoscută până azi, în Râmnic, de pildă, sub numele de calea lui Traian,  în marşul lor spre aurul Roşiei Montane. 

Iată astfel şi o dovadă a milenarei existenţe a acestei vetre de pământ legendar.

Însemnarea de faţă se vrea un salut de solidaritate  al unui slătiorean şi el bucuros şi mândru de vecinătatea Hurezului, Slătioara fiind  izvorul inspirator pentru ceramica smălţuită de Hurez.