Bienala Naţională de Arhitectură, secţiunea „Rural“: „Costă prea mult să construieşti prost!“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
a

Aflată la a XIII-a ediţie, Bienala Naţională de Arhitectură are, din anul 2018, o secţiune „Rural”. Lucrările acesteia s-au desfăşurat sâmbătă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Organizată de Uniunea Arhitecţilor din România, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Transilvania şi cu Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, lucrările secţiunii „Rural“ au prilejuit întâlnirea publicului şi specialiştilor interesaţi cu o serie de personalităţi care au o influenţă marcantă în domeniul arhitecturii rurale.

În cadrul secţiunii au fost prezentate Ghidurile de arhitectură rurală pentru zonele Dobrogea, Secuime şi Transilvania centrală, realizate de arhitecţi şi etnografi, instrumente de lucru valoroase pentru păstrarea specificului arhitectural şi peisagistic al spaţiului rural din diferite zone ale României, care vin în sprijinul administraţiilor judeţene şi locale, precum şi al arhitecţilor practicanţi. Lucrările au fost deschise de părintele Gabriel Herea şi de arhitectul Tudor Urcan, care au semnalat aspecte demne de interes legate de arhitectura bisericii din Pătrăuţi. Eugen Vaida, preşedintele asociaţiei Monumentum, a prezentat proiectul „Ambulanţa pentru monumente“, prin intermediul căruia au fost realizate intervenţii salvatoare asupra unor monumente reprezentative pentru cultura şi istoria noastră. Exemplul adus în atenţia publicului a fost cel al bisericii din Strei, una dintre cele mai importante biserici-monument ale României, a cărei pictură era ameninţată cu degradarea iremediabilă ca urmare a unei lucrări defectuoase de acoperire. Intervenţia a fost una exemplară, cu participarea a zeci de voluntari entuziaşti din întreaga ţară.   

Horaţiu Răcăşan: „Costă prea mult să construieşti prost!“

De un deosebit interes s-a bucurat prezentarea arhitectului Horaţiu Răcăşan, unul dintre cei mai activi specialişti în domeniul arhitecturii rurale, coordonator de ghiduri pentru mediul rural şi membru al comisiei de urbanism a judeţului Cluj. Prezentarea sa a fost adresată atât studenţilor arhitecţi, cât mai ales arhitecţilor care realizează proiecte pentru mediul rural şi care „ori nu se apleacă suficient asupra a ceea ce înseamnă identitatea mediului rural, ori posedă lacune mari, pe care cu ocazia acestor prezentări s-ar putea să le mai acopere cu nişte informaţii“. Horaţiu Răcăşan a prezentat o lungă înşiruire de exemple negative, construcţii mari, urâte şi prost realizate, lipsite de orice legătură cu tradiţia locală. Astfel de case, consideră Răcăşan, apar pentru că locuitorii mediului rural merg şi lucrează în vest, iar când se întorc vor să dovedească, prin casele pe care şi le construiesc, că sunt oameni cu un nou statut. Aceştia ridică construcţii nepractice, de dimensiuni aberante, pentru că îşi doresc ca acestea să le rămână copiilor lor. Însă copiii lor, consideră Horaţiu Răcăşan, au alte planuri în viaţă, ei nu vor sta niciodată acolo. „Generaţiile noi au alte planuri, visează cu totul altceva şi, prin urmare, aceste investiţii sunt inutile“. Există însă diferenţe între emigranţii care petrec cinci sau zece ani în ţările din Vest, cei care oferă cele mai multe astfel de exemple negative, şi cei care revin acasă după 20-25 de ani. Aceştia din urmă înţeleg mai bine importanţa tradiţiei şi îşi doresc cu totul altceva, construindu-şi, în general, case care arată mai mult respect faţă de tradiţia şi de specificul local. 

Există pretutindeni o atitudine inadecvată faţă de spaţiul public, care ar trebui să fie „un loc al tuturor, unde se naşte conştiinţa comunităţii“. În acest spaţiu s-au creat însă adeseori, cu ajutorul finanţărilor europene, locuri ale nimănui: parcuri cu fântâni arteziene făcute pe islazul vacilor, înconjurate cu băncuţe etc. O altă mare problemă este reprezentată de clădirile de gabarit mare ridicate în mediul rural. Există încă primari care permit construirea atelierelor, depozitelor sau halelor în locuri total nepotrivite: în intravilan, în vatra satului, uneori chiar lângă biserici – pentru că acestea aduc locuri de muncă. Pentru a îndruma autorităţile locale, Ordinul Arhitecţilor din România va lansa în anul 2019 un ghid pentru acest tip de clădiri, care va avea în vedere inclusiv sălile de sport, construite de foarte multe ori cu ignorarea oricăror norme sau reguli, dar şi clădirile în care se face producţie şi depozitare.

Optimismul lui Horaţiu Răcăşan este legat de faptul că aceste construcţii sunt proiectate şi realizate atât de prost, încât ele nu vor avea o viaţă foarte lungă. „La început eram foarte trist când vedeam asemenea case în mediul rural, la fel cum eram foarte trist când vedeam în mediul rural biserici foarte mari. Mă gândeam: uite cum se duce dracului toată cunoaşterea acumulată în generaţii. Nu mai sunt atât de trist. Sunt chiar vesel. Zâmbesc, pentru că sunt atât de prost făcute, calitatea construcţiei, a execuţiei şi a detaliilor este atât de jos, încât în cincisprezece ani, multe dintre aceste clădiri vor cădea.“ În acelaşi timp, Răcăşan este mâhnit din cauza timpului şi resurselor irosite pentru nişte investiţii inutile. „Toate aceste clădiri au necesitat un efort, au necesitat vieţi de oameni consumate, care ar fi putut să lase în urmă ceva durabil. Este o perioadă pierdută, pentru că acum va fi nevoie de un alt efort pentru a înlătura aceste clădiri atât de prost făcute şi a le înlocui cu altele. Pentru noi, ca civilizaţie, este un timp pierdut, sunt investiţii pierdute.“ În acest context, misiunea arhitecţilor este una foarte importantă. „Noi arhitecţii – consideră Horaţiu Răcăşan – trebuie să îi învăţăm pe oameni să nu ajungă ca familiile lor, în generaţii, să demoleze ca să reconstruiască. Costă prea mult să construieşti prost.“

Claudiu Salanţă: importanţa instituţiei arhitectului şef

Arhitectul şef al judeţului Cluj a prezentat schimbările realizate în ultimii ani în procedura de autorizare a construcţiilor din mediul rural. Pornind de la exemplele negative înregistrate în anii precedenţi în domeniul investiţiilor pe fonduri europene, comisia judeţeană de urbanism a luat măsuri care au schimbat lucrurile în bine. „Am solicitat tuturor pensiunilor să facă studii de integrare în specificul local, pe care le veţi regăsi mai nou şi la locuinţe. Ce înseamnă asta? Să veniţi cu o idee despre ce veţi face pe parcela voastră pornind de acolo, de la sat, şi nu preluând exemple din Italia, din Spania sau din alte locuri.“ Claudiu Salanţă a oferit mai multe exemple pozitive, între care acela al unei pensiuni din Săvădisla, cu o arhitectură valoroasă, perfect integrată în specificul local. „Este o plăcere să autorizezi astfel de proiecte, iar eu chiar am „prostul“ obicei să îi sun pe arhitecţii care fac asemenea proiecte şi să îi felicit.“ În judeţul Cluj, a mai spus Claudiu Salanţă, „nu mai acceptăm în mediul rural nici o construcţie cu tablă tip ţiglă. Tabla se acceptă într-un singur fel: fălţuită, de culoare închisă. În judeţul Cluj nu se mai acceptă asta de circa doi ani, iar acum lucrurile au intrat pe un făgaş normal“. Claudiu Salanţă i-a invitat pe arhitecţii care dezvoltă proiecte în mediul rural să fie mai responsabili, să le explice clienţilor lor care sunt normele şi regulile care trebuie respectate şi i-a asigurat de întregul său sprijin.

Harta meşterilor în construcţii

Proiectul Hărţii meşterilor în construcţii, prezentat de arhitecta Marina Gingirof, este o iniţiativă a Ordinului Arhitecţilor din România care a plecat de la necesitatea de a identifica şi carta meseriile tradiţionale şi emergente, constatată în cursul discuţiilor cu stakeholderii care activează în domeniul cultural şi al patrimoniului din Uniunea Europeană. În prima etapă a proiectului, care a avut un buget de 25.000 euro, au fost implicaţi 16 arhitecţi şi peste 30 de voluntari. A fost o muncă imensă, realizată în colaborare cu muzee etnografice, autorităţi locale, organizaţii non-guvernamentale şi specialişti în domeniul etnografiei. Harta va cuprinde trei elemente importante: meşterii, produsele acestora, dar şi şcolile de vară care susţin meşteşugurile. Arhitecţii implicaţi în acest proiect îşi propun să contribuie la creşterea calităţii arhitecturii din mediul rural. Harta va fi lansată la sfârşitul acestui an şi va rămâne deschisă, pentru a-i putea cuprinde pe toţi meşterii care vor fi identificaţi în viitor.

Lucrările secţiunii s-au încheiat cu Gala de premiere a secţiunii „Rural“, câştigătorii fiind selectaţi de un juriu de specialitate, prezidat de arhitecta Ignis Duvagi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite