88 de ani de la moartea lui Victor Babeş. Bacteriologul român şi „Nobelul” ratat al României
0
În patrimoniul Casei memoriale Victor Babeş se găseşte o lucrarea de referinţă pentru medicina mondială: primul tratat de bacteriologie din lume. Tratatul, un răsunet extraordinar pentru lumea ştiinţifică, l-a apropiat pe Victor Babeş de premiul Nobel.
Victor Babeş, născut pe 4 iulie 1854 la Viena şi decedat pe 19 octombrie 1926 la Bucureşti, este fără îndoială asimilat, de multă vreme, în conştiinţa publică românească, cu prototipul savantului sobru, dedicat până la sacrificiu misiunii sale de cercetător şi dascăl, de binefăcător al oamenilor, în ultimă instanţă. Mult mai puţină lume ştie însă că Babes, datorită patriotismului său, care l-a făcut să accepte propunerea ministrului Învăţământului din România, D.A.Sturdza, de a se stabili la Bucureşti şi de a pune aici bazele cercetării bacteriologice româneşti, a ratat probabil şansa de a deveni unul dintre primii laureaţi ai Premiului Nobel pentru medicină.
Cu studii strălucite făcute la Budapesta şi Viena, urmate de specializări la Munchen şi Berlin, alături de marii corifei ai bacteriologiei europene (Robert Koch, Rudolf Virchow, Louis Pasteur), orizonturile deplinei consacrării ştiinţifice păreau deschise tânărului profesor de histopatologie al Universităţii din Budapesta. Şi totuşi, în 1887, când se stabileşte la Bucureşti, devenind primul director al nou înfiinţatului – de către el – Institut de patologie şi bacteriologie, Babeş face voluntar un pas înapoi din avanscena lumii ştiinţifice europene.
O lume ştiinţifică care îl acceptase ca pe un egal al marilor săi maeştrii, Karl von Rokitansky, Rudolf Virchow sau Robert Koch. Babeş câştigase respectul tuturor acestor celebri savanţi, nu doar datorită seriozităţii sale, imensei puteri de muncă sau flerului de descoperitor, ci şi ca urmare a sintezei teoretice pe care o elaborează în 1885 – la numai 31 de ani – împreună cu A.V. Cornil – primul tratat de bacteriologie din lume Les bacteries et leur role dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses.
Babeş şi vicisitudinile istoriei
De ce tocmai Babeş şi Cornil au scris acest prim tratat de bacteriologie? De ce nu Koch, Pasteur, Mecinikov sau Emile Roux, savanţi deja consacraţi, cu vechi ştate de serviciu pe tărâmul marilor descoperiri în domeniu? Răspunsul stă în varietatea şi profunzimea cunoştinţelor acumulate până atunci de tânărul Babeş, în faptul că savantul român stăpânea deopotrivă bacteriologia şi morfologia patologică. În plus, tratatul va aborda pentru prima dată bacteriologia şi din unghiul de vedere al histopatologiei, domeniu în care Andre Victor Cornil strălucea. Însă asocierea dintre junele bănăţean, şcolit la Viena şi Berlin şi mult mai experimentatul său coleg francez, mai are o explicaţie ce ţine de spiritul şi de împrejurările istorice ale vremii. Nu trecuseră decât 14 ani de la războiul franco-german (1870-1871) în urma căruia Franţa, înfrântă ruşinos la Sedan, cedase Alsacia şi Lorena celui de-al II-lea Reich.
Opinia publică franceză dorea cu ardoare revanşa şi în aşteptarea ei boicota orice produs, fie el şi ştiinţific, care avea cea mai mică legătură cu mediul germanofon. Babeş cade, într-un fel, victima acestei psihoze. Deşi român ca naţionalitate şi cetăţean austriac, el este perceput la Paris drept “omul nemţilor”. Lucrase cu Koch şi Wirchov, îşi făcuse specializarea la Munchen şi Berlin, iar pentru francezi asta era de ajuns. În această atmosferă ostilă un singur om, imun la întreaga isterie germanofobă, dar impresionat de pregătirea şi seriozitatea lui Babeş, acceptă să colaboreze cu acesta în vederea redactării primului tratat de bacteriologie din lume. Este vorba de Andre Victor Cornil, unul dintre puţinii prieteni adevăraţi ai lui Louis Pasteur.
Se încarcă comentariile...
