"Vietasii de pe Rahova" - o carte despre supravietuire

Intrarea se face printr-un filtru de securitate prevazut cu detectoare de metal. Cativa gardieni masivi te pun sa scoti lucrurile de prin buzunare, sa-ti treci bagajele printr-un aparat prevazut cu o

Intrarea se face printr-un filtru de securitate prevazut cu detectoare de metal. Cativa gardieni masivi te pun sa scoti lucrurile de prin buzunare, sa-ti treci bagajele printr-un aparat prevazut cu o banda rulanta si te legitimeaza minutios. Dupa ce te inscriu pe o lista de vizitatori te "elibereaza" in curtea ... inchisorii. Dupa o strangere de inima iti dai seama ca locul in care esti nu e chiar curtea inchisorii, ci una tampon: de o parte sunt zidurile cu sarma ghimpata care te separa de inchisoarea propriu-zisa, de cealalta sunt ziduri, tot cu sarma ghimpata, care te despart de exterior. Privesti, peste gard, ferestrele zabrelite incercand sa zaresti vreo figura in spatele lor, dar nu distingi nimic. Urmand un gardian in civil, aflat pe post de indrumator, ajungi intr-un final, in sala de cermonii a penitenciarului de maxima securitate Rahova. Te intampina directorul uneia dintre cele mai importante edituri din Romania, iar printre cei sositi deja zaresti cativa politiceni, un ministru, un miliardar, si multa presa. In spatele tuturor, aproape lipiti de perete, cativa barbati, mai mult de o duzina, unii cu hainele ponosite, dar curate, altii cu cate o pereche de pantofi, sau cate un pulover noi, privesc cu oaresce curiozitate toata desfasurarea de forte de sub ochii lor. Ei sunt "vietasi" din Rahova, oameni care au primit pedeapsa maxima prevazuta de legile romanesti: inchisoarea pe vita. Se afla aici pentru ca au curmat una sau mai multe vieti. Tu te afli aici pentru ca un jurnalist a scris o carte ce aduna laolalta povestile lor spuse in puscarie. Ziaristul este Eugen Istodor, deja cunoscut prin intermediul interviurilor neconventionale din Academia Catavencu si a textelor din Dilema si Dilema Veche. Volumul, "Vietasii de pe Rahova", a fost lansat in acest loc neobisnuit de editura Polirom, care a facut, in acelasi timp, si o donatie de carti penitenciarului. "Cred in viata de dupa moarte. Dupa ce au omorat, acesti oameni isi traiesc viata in penitenciarul Rahova. Am scris o carte despre supravietuirea dupa moarte. Nu am cui sa-i multumesc pentru carte, nici celui care a ucis, nici celui care a murit. Prin aceasta carte mi-am invins fricile personale. Sper sa fiu mai sincer decat atunci cand am intrat in penitenciar", a afirmat, la lansare, autorul cartii, Eugen Istodor. In 2002, timp de mai multe luni, zi de zi, ziaristul a trecut pragul inchisorii si a stat de vorba cu "vietasii". Aceste convorbiri inregistrate constituie materialul cartii lansate acum, in fata lor. In ea se gasesc stranse povestile lor despre viata de puscarie, amintirile legate de crima, pe alocuri remuscarile, visele visate in celula si sperantele de a fi din nou afara, in lume. Toate dezvaluie o alta latura, una umana, a "vietasilor". "Ni s-a aratat ca in noi exista oameni. Daca am omorat o data cu nu inseamna ca omoram din nou. Unii dintre noi regreta ce au facut, chiar daca nu lasa sa se vada acest lucru. Cartea aceasta este facuta cu noi, oameni care nu mai sperau nimic, care credeau ca viata s-a terminat", a declarat in fata celor prezenti, unul dintre vietasi. Acesta i-a inmanat lui Istodor o caleasca cu cai, realizata din miez de paine mestecat si din tabla tuburilor goale de pasta de dinti. "Am citit cartea, are si parti bune si parti rele. Ni s-a cerut sa fim sinceri. Multi dintre noi nu au fost sinceri nici la proces..." a mai adaugat acesta. Cei inchisi aici nu s-au multumit a fi simple subiecte de carte. Potrivit lui Silviu Lupescu, directorul Polirom, pana acum au fost deja primite la editura doua manuscrise ale unor romane scrise de puscariasi. Ineditul lansarii a reusit sa stranga public mai ceva ca la un eveniment monden, printre "vietasi" amestecandu-se ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, politicienii Daciana Sarbu si Cozmin Gusa, omul de afaceri Sorin Marin si "mondenul" Dan Chisu.