VIDEO COMEMORARE 37 de ani de la tragedia care a zguduit România şi a lăsat-o fără Toma Caragiu

Imagini de colecţie: Cele mai savuroase momente umoristice cu Toma Caragiu

Se întâmpla la ora 21.22, în urmă cu 37 de ani şi se întindea pe 56 de secunde de teroare. Cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter, de pe 4 martie 1977, este una dintre cele mai mari dezastre de pe teritoriul României, care a îngropat printre dărămături aproape 1.600 de oameni, printre care marele Toma Caragiu, actorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, precum şi scriitorii Mihai Gafiţa şi Alexandru Ivasiuc.

Toma Caragiu a făcut istorie în teatrul şi filmul românesc, jucând în 39 de filme şi în zeci de roluri pe scena Teatrului Bulandra din Bucureşti, unde a interpretat personaje antologice nemuritoare. El a intrat în pielea lui Ştefan Tipătescu, din primul spectacol după comedia „O scrisoare pierdută“, regizat de Liviu Ciulei la Bulandra. 
 
Actorul Toma Caragiu şi-ar fi cunoscut sfârşitul într-o „prăbuşire“, dacă reluăm filmul întâmplărilor de dinaintea tragediei. Florian Pittiş povestea o discuţie între actor şi directorul adjunct al teatrului „Bulandra“: „Ultimul său spectacol a avut loc pe 2 martie 1977. Este vorba de piesa «Lungul drum al zilei către noapte». In pauză, a vorbit la telefon cu Maxim Crişan, directorul adjunct de la «Bulandra», care-i spunea ceva de un turneu în America. «Eu, cu avionul? Nu, lasă că-mi aranjez cu vaporul. Mi-a prezis cineva că o să mor într-o prăbuşire». In actul IV, mi-am dat seama că e foarte, foarte obosit. A vrut să-şi aprindă o ţigară, deşi rolul nu prevedea asta. L-am impiedicat s-o facă, trăgându-l de mână, cu vorbele: «Tată, nu face asta!». După spectacol, m-a alergat prin tot teatrul, spunându-mi: «De ce mi-ai făcut asta? Vrei să mor acum?»“, se arată pe blogul ripvip.wordpress.com.
 
În momentul tragediei, Toma Caragiu era împreună cu actorul Alexandru Bocăneţ; niciunul dintre ei nu a avut nicio şansă. Cei doi actori se aflau în blocul Colonadelor, care s-a năruit în întregime în urma cutremurului. 
Eu, cu avionul? Nu, lasă că-mi aranjez cu vaporul. Mi-a prezis cineva că o să mor într-o prăbuşire. 
Toma Caragiu
După dezastru, revista „Teatrul“ din martie 1977 scria: „Timp de aproape şapte zile, populaţia Bucureştiului, rănită şi jignită, dar ca niciodată mai vie, a refuzat hotărât şi îndărătnic să creadă că artistul ei preferat a murit sub dărâmături. Timp de o săptămână făptura lui Toma Caragiu a continuat să trăiască din şi în închipuirea numerosului său public, intr-o permanentă situaţie de reanimare, sus, pe treptele speranţei hrănite de milioanele de vreri omeneşti optimiste: trăieşte, e jos în subsol, s-a vorbit la telefon cu el, a fost dus la spital, dar trăieşte, trăieşte, trăieşte!“. 
 
   
Scriitori şi cântăreţi, dispăruţi printre dărămături 
 
Cutremurul din 1977 a fost o tragedie pentru o serie de personalităţi culturale din România, printre care actorul Alexandru Bocăneţ, care era alături de Caragiu în seara de 4 martie, Alexandru Ivasiuc, un apreciat romancier al epocii, Mihai Gafiţa, poet şi istoric literar, precum şi cântăreaţa Doina Badea. 
 
Alexandru Bocăneţ, cunoscut realizator de televiziune, s-a remarcat prin emisiunea „Gala Lunilor", o adevărată paradă a marilor actori şi cântăreţi români. El a mai regizat şi serialul de divertisment „Profil pe 625 de linii".
 
Cântăreaţa Doina Badea a fost una dintre cele mai iubite voci ale muzicii uşoare româneşti din anii '60-'70. Ea a fost numită Edith Piaf a României, datorită timbrului său deosebit. Cutremurul a prins-o în lift, de unde nu a mai apucat să mai iasă.
 
În cutremur a pierit şi Anatol Eftimie Baconschi, tatăl politicianului Teodor Baconshi. Poet, teoretician literar, eseist şi traducător, Anatol Baconski a devenit cunoscut pentru volumul „Panorama poeziei universale contemporane", un compendiu al poeziei moderniste europene. Cunoscutul om de litere a murit între ruinele unui imobil din Capitală.
 
Cultura românească l-a pierdut în acea noapte şi pe Mihai Gafiţa, poet, editor, critic şi istoric literar. Opera sa de referinţă a reprezentat-o monografia lui Duiliu Zamfirescu din anul 1969, un studiu amplu, de aproape o mie de pagini în care compune portretul scriitorului la diferite vârste. În seara de 4 martie, Mihai Gafiţa se afla în apartamentul său, unde a fost prins între dărâmături.
 

Citeşte şi:
 
 
În urmă cu 37 de ani,  populaţia României a fost zguduită de puternicul seism de 7,2 grade pe scara Richter, pornit din Vrancea, cunoscută ca având cea mai activă zonă seismică din Sud-Estul Europei.
 
 
Soarta oraşului Zimnicea s-a schimbat pe 4 martie 1977. La cutremur, oficialităţile din Zimnicea au raportat distrugeri uriaşe, deşi majoritatea clădirilor nu fuseseră afectate. Se spune că, după ce Ceauşescu şi-a anunţat vizita în oraşul de la malul Dunării, autorităţile de la vremea respectivă au distrus repete oraşul, pentru ca  primul tovarăş al ţării să găsească distrugerile raportate.
 
 
După 37 de ani, seismul trezeşte şi acum fiori. Panica, strigătele de spaimă şi urletele câinilor i-au rămas vii în memorie.Venerabilul avocat Aurel Giurcă spune că trăieşte datorită căţelusei Doggy. Şi el, dar şi soţia sa, Cecilia, au scăpat cu viaţă pentru că Doggy le-a dat un semn.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: