VIDEO „Blânda nebunie“ a unui preşedinte de juriu

Regizorul american Tim Burton este preşedintele juriului celei de-a 63-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, eveniment care se desfăşoară în perioada 12 - 23 mai. „Cineast cu inima de aur şi mâini de argint, Tim Burton este, înainte de orice, un poet. Un prestidigitator al cărui delir vizual devine feerie pe ecran“.

Gilles Jacob (preşedintele festivalului), mare meşter în ticluirea celor mai avântate portrete ale oaspeţilor de onoare, îl caracteriza astfel pe Tim Burton, aflat în fruntea juriului actualei ediţii. Jacob a mai adăugat: „Fie ca blânda nebunie şi umorul gotic ale lui Burton să invadeze Croazeta. Atunci va fi Crăciunul pentru toată lumea".

Deocamdată nu ştim cum ar putea arăta revărsarea „blândei nebunii" pe aici, şi nici ce efecte ar putea ea avea asupra verdictului. Ştim, însă, că Tim Burton, mai ciufulit ca niciodată, fură, cum se spune, faţa tuturor.

Oricât de frumoase (pe deasupra şi inteligente) ar fi colegele sale de juriu, Kate Beckinsale, Giovanna Mezzogiorno, de cum apare el, ne cuprinde un fel de curio­zitate afectuoasă. M-am uitat câteva bune minute la poza de pe prima pagină a ziarului „Liberation": cu o umbrelă dată peste cap de vânt, dar... fotografiat în camera sa de la Carlton, cu o neajutorată uimire pe chip. La conferinţa de presă părea că trăieşte doar un început de mirare, ceea ce cred că este în natura sa de toate zilele.

Cum va „judeca"

A venit la Cannes „în deplină libertate a spiritului deschis către orice. Vrem să discutăm despre fiecare film în parte ţinând seama de intensitatea cu care ne-a impresionat, atât din punct de vedere intelectual, cât şi emoţional. Sunt nespus de fericit. Festivalul îmi oferă prilejul de a vedea ceea ce produce cinematograful lumii, iar surpriza poate juca şi ea un rol". De altfel, în Fanţa, „un loc atât de special", se simte în largul lui „mai mult decât oriunde în altă parte".

Sunt suficiente motive pentru a fi acceptat invitaţia („cu entuziasm şi mare poftă"), chiar dacă era prins până peste cap cu organizarea marii expoziţii pe care i-a dedicat-o, la New York, Muzeul de Artă Modernă.

Nu, nu a pus nicio condiţie, ştie că unii preşedinţi de juriu doresc - şi impun - să aibă alături pe vreunul dintre actorii săi preferaţi ori să nu se trezească, mai ştii, cu unul nedorit. „Ar fi trebuit, poate, să-mi fac socoteli, să aflu cine îmi sunt, cu adevărat duşmanii. Prea complicat". Nu este exclus ca juriul acesta, condus de un artist descins din universul fantasticului să ia decizii mai realiste decât cineaştii „aşezaţi", cu picioarele pe pământ.

Întrebare pentru regizor

Am avut prilejul să-l întreb pe Tim Burton când a tresărit pentru prima oară la cinema: „Din spusele părinţilor, trebuie să fi avut trei sau patru ani. Ştiţi, eu aparţin generaţiei de copii americani crescuţi în scăunelul de lângă televizor. Era preferabil să fim lăsaţi să vedem orice, decât să o luăm la plimbare". Fără doar şi poate, Tim Burton pare a fi un bun spectator. Asta nu înseamnă şi concesiv.

Colegii francezi, care au avut şansa de a vedea unele filme (avantajul gazdelor) cred că selecţia este cam „moale". Sperăm că nu vor fi prea multe „mici filme", precum „La tournee" al lui Mathieu Amalric (primul intrat în competiţie), cu hazul lui trist.

„Aurora", proiecţie la Cannes

Astăzi, începând cu ora 11.00, vom fi pentru trei ore în sala Debussy, alături de regizorul Cristi Puiu, laureat cu Premiul Un Certain Regard, în 2005. Autorul „Aurorei", film mult aşteptat, se află pe lista unor importante personalităţi care au răspuns apelului iniţiat de Jean-Luc Godard şi de filosoful Bernard-Henri Levy, „Cannes pour Roman Polanski" (Cannes-ul este alături de Roman Polanski) în sprijinirea cineastului „unei tragice singurătăţi", ameninţat cu extrădarea.