Un mormânt colectiv de acum 5.000 de ani dezvăluie drama a trei generaţii

Un mormânt colectiv de acum 5.000 de ani dezvăluie drama a trei generaţii

FOTO PNAS via Science Alert

Cercetătorii au descifrat o parte din misterul unui mormânt colectiv de acum 5.000 ani descoperit în satul Koszyce din sudul Poloniei. 15 oameni fuseseră îngropaţi la un loc alături de daruri bogate, ceea ce contrasta cu faptul că avuseseră parte de o moarte violentă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Examinarea   mormântului  a scos la iveală faptul că toţi fuseseră ucişi cu lovituri în zona capului.

Corpurile se aflau strânse unele în altele altele cu daruri lângă ele, cercetătorii întrebându-se de ce victimele unui masacru au fost tratate cu un asemenea respect, relatează CNN.

Recent analizele ADN au dezvăluit că victimele făceau parte din aceeaşi familie – trei generaţii se găseau în acelaşi mormânt descoperit în urmă cu 8 ani în satul polonez Koszyce. 

Morten Allentoft, autorul studiului, biolog evoluţionist la Universitatea din Copenhaga a spus că au fost stabilite relaţiile de familie ale victimelor: „Putem observa că mamele sunt aşezate alături de copiii lor, iar fraţii stau unii lângă alţii.” Bărbaţii adulţi lipsesc cu excepţia unuia îngropat între soţia şi fiul său, ceea ce echipa de cercetători explică prin faptul că aceştia nu se aflau în zonă în timpul masacrului, ei întorcându-se ulterior şi îngropându-şi famiiile într-un mod plin de respect.

Masacrul acestor oameni ar fi avut loc între 2776 şi 2880 BC; ei făceau parte din cultura indo-europeană Amforele Globulare  - denumită astfel datorită formei vaselor cu toarte pe care le produceau.
Acestă cultură a precedat cultura Topoarelor de Luptă ce cuprindea unele grupuri învecinate. 
Cercetătorii cred că masacrul  a avut la bază o luptă pentru resurse într-o perioadă de expansiune a culturii topoarelor de luptă, cele două grupuri neîmpărtăşind o origine comună.

Un alt autor al studiului Hannes Schroeder, arheolog-genetician la Universitatea din Copenhaga a spus că nu se ştie cine e responsabil pentru masacru, dar că  incidentul a avut loc în momentul trecerii de la Neoliticul târziu la Epoca de Bronz, într-o perioadă în care culturile europene erau supuse unor transformări masive din partea culturilor Yamnaya venite dinspre est. Or toate aceste schimbări au stimulat într-un anume fel ciocniri teritoriale violente.

Mormântul cuprinde 8 bărbaţi şi 8 femei care reprezintă 4 familii nucleare – majoritatea aveau ochi căprui, păr negru sau blond închis, fiind negri sau mulatri. Craniile sunt fracturate, dar nu există semne că s-ar fi luptat. Cercetătorii au motive să creadă că au fost capturaţi şi executaţi – ceea ce era tipic perioadei neolitice târzii, când populaţiile erau în creştere, iar resursele foarte limitate.

În acea perioadă ori comunităţi întregi erau masacrate, ori erau ucişi sau îndepărtaţi doar bărbaţii în timp ce femeile şi copiii erau luaţi captivi.

Un copil de doi ani este îngropat fără părinţii săi, însă alături de cele mai apropiate rude. O femeie neînrudită cu nimeni stă lângă un bărbat tânăr sugerând o relaţie apropiată.
Modul de amplasare reflectă importanţa familiei şi relaţiilor sociale în această comunitate preistorică care pare organizată în funcţie de descendenţa paternă.

Niels N. Johannsen, arheolog la Universitatea din Aarhus, unul din autorii studiului spune că şi alte morminte au dezvăluit conflictele violente dintre grupuri culturale diferite, dar niciodată acestea n-au fost reflectate atât de clar, dovedind şi mai puternic legăturile strânse de familie din acele societăţi. 

Cercetătorii şi-au publicat concluziile în Proceedings of the National Academy of Sciences.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: