Un documentar despre deportarea basarabenilor în Gulag, în avanpremieră la ICR Bucureşti

Un documentar despre deportarea basarabenilor în Gulag, în avanpremieră la ICR Bucureşti

Stalin a fost principalul creator al Gulagului

Documentarul „Materik. Poziţia incomodă din care ne rugăm“, realizat de Manuela Morar, va fi proiectat în avanpremieră la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38) joi, 26 ianuarie 2017, de la ora 18.00.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu acest prilej, vor fi expuse fotografii realizate de Marius Vlad, Veaceslav Cebotari, Ionuţ Piţurescu şi Mihai Ţucă de-a lungul a patru ani de prospecţii şi filmări în Siberia şi Republica Moldova, o incursiune în viaţa locuitorilor fostelor Zone de lagăr din Orientul Îndepărtat Rus.

La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, numeroşi români basarabeni au fost arestaţi de NKVD, condamnaţi la ani de lagăr în condiţii severe şi trimişi dincolo de Cercul Polar, la minele de aur din Kolyma. La eliberare, mulţi dintre foştii deţinuţi nu s-au mai putut întoarce acasă. „Biletul de lup" - viza din paşaportul fiecăruia - le interzicea să revină în ţara de origine sau să trăiască la mai puţin de 100 km de marile oraşe.

„Fotografiile prezintă Kolyma contemporană, aşa cum apare ea astăzi: o lume puţin explorată şi îngheţată, aflată la capătul Pământului, în care toţi cei deportaţi - fie că este vorba despre ruşi, ucraineni, tătari, germani, polonezi, letoni şi basarabeni - au fost nevoiţi să îşi creeze o nouă (a)casă şi o nouă identitate, la distanţă de mii de kilometri de Materik - aşa cum se numeste în jargonul local din Kolyma lumea în care aceşti oameni (sau înaintaşii lor) s-au născut şi au copilărit“, afirmă organizatorii.

Materik (ro: pamânt natal), 50 min, este un cine-verite cu elemente de travelogue, care îl prezintă pe Vasile Kovaliov, ultimul supravieţuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim sever din Kolyma, întors acasă, pe pământul natal (materik), după 64 de ani de închisoare şi exil în Orientul Îndepărtat Rus. Documentarul a fost filmat în vara anului 2014, în regiunea Odessa, Ucraina, când Kovaliov (acum în vârstă de 87 de ani), însoţit de trei membri ai echipei de filmare, a parcurs peste 12.000 kilometri pentru a-şi vizita locurile natale şi pe cei câţiva apropiaţi rămaşi în viaţă. Reîntâlnirea are loc în contextul tensiunilor politice din jurul Revoluţiei de la Kiev şi în aşteptarea unui război iminent, la cinci luni după anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă. O poveste tulburătoare despre destinul neobişnuit al unui om şi idealul său de libertate şi o meditaţie la timpul circular, la lumea de dincolo de „zidurile închisorii”, în care nimic nu se schimbă şi nu s-a schimbat din cauza inerţiei...

Documentarul şi fotografiile expuse fac parte din proiectul mai amplu „Bilet de lup", ce a presupus prospecţii şi filmări în perioada 2012-2016 în Siberia şi Republica Moldova, şi prezintă etape în parcursul artistic derulat cu sprijinul partenerilor: casa de producţie Mandragora, Institutul Cultural Român, Asociaţia Stindard, Federaţia Naţională „PRO-MEMORIA 1940-1945", Ministerul Afacerilor Externe şi Televiziunea Română. Filmul documentar va fi prezentat la TVR în luna februarie a.c.

Despre Kovaliov

Kovaliov sau K437 are acum 67 de ani petrecuţi în Kolyma şi cinci tentative de evadare. Niciuna reuşită. Trăieşte singur, în garsoniera sa din Magadan, oraşul-port construit de deţinuţi pe malul Mării Okhotsk şi munceşte la staţia electrică. În timpul detenţiei a activat în randurile Mişcării de Rezistenţă desfăşurată în lagăre şi condusă de foştii ofiţeri din ROA (Armata Rusă de Eliberare) care luptau pentru eliberarea deţinuţilor şi înfiinţarea unui nou stat separat, Republica de Nord. Este artizanul cuţitelor Revoltei deţinuţilor din Norilsk (1953) şi unul dintre fondatorii organizaţiei antisovietice DPR (Partidul Democrat).

„În anul 1955, din lagăr, a scris o petiţie adresată Organizaţiei Naţiunilor Unite, în care denunţa ororile petrecute în Kolyma. În timpul Perestroikăi, Kovaliov a participat la o serie de acţiuni de protest îndreptate împotriva regimului sovietic şi este unul dintre autorii manifestului DPR. Manifestul a fost distribuit ani de-a rândul în republicile: Rusia, Bielorusia, Letonia, Lituania, Ucraina şi Republica Moldova, printr-o acţiune amplă, care urmărea să trezească conştiinţa populaţiei asuprite de anii de dictatură comunistă“, explică organizatorii.

Manuela Morar a absolvit Regie de film la Universitatea Hyperion din Bucureşti şi este membră a Uniunii Cineaştilor din România începând din anul 2010. Materik este al patrulea documentar, după Don't forget (2006), Once upon a time in Transilvania (2008), Made in Heaven (2010). Filmul A fost odată în Transilvania a obţinut o serie de premii, printre care: Premiul Juriului, Eco-Ethno-Folk-Film Festival (2008), Premiul Special Ex-Aequo, Iaşi International Film Festival (2009), Premiul II şi Premiul publicului, Festivalul Internaţional CRONOGRAF (2010), fiind de asemenea prezent în cadrul selecţiei pentru Silver Eye - Jihlava 2009 şi în cadrul platformei de film documentar Dok-web.

Accesul publicului la eveniment este liber, în limita locurilor disponibile.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările