Dezbatere „Historia“ la Adevărul Live: Tratatul de la Trianon, Ungaria şi România

Dezbatere „Historia“: Tratatul de la Trianon, Ungaria şi România 

Apropierea unui secol de la încheierea Tratatului de la Trianon tulbură relaţiile dintre Ungaria şi România. Pe lângă declaraţiile tot mai belicoase ale unor membrii ai cabinetului condus de Viktor Orban, guvernul de la Budapesta a înfiinţat un departament special, denumit „Trianon 100”, care a început deja să contracareze acţiunile preconizate de România pentru aniversarea, în anul 2018, a 100 de ani de la Marea Unire.

Ştiri pe aceeaşi temă

Când, la 4 iunie 1920, la Trianon a fost semnat Tratatul de Pace cu Ungaria, la Bucureşti nu au fost manifestaţii exuberante de satisfactie. Bucuria a fost prezentă, o bucurie liniştită, profundă, calmă. Reactia calmă, demnă avea explicaţii multiple, complexe. Românii considerau recunoaşterea Unirii un fapt de normalitate care trebuia să se întâmple, mai devreme sau mai târziu, pentru că ideea de unitate românească era săpată adânc în conştiinţa lor de o istorie lungă de secole. Şi mai era ceva, care poate surprinde în atmosfera de ură acumulată în anii războiului, prelungită şi în anii postbelici: respectarea durerii celor învinşi. 

Cum se raportează Ungaria dupa 100 de ani la Tratatul de Trianon? De ce a alunecat guvernul de la Budapesta pe o pantă a extremismului şi a naţionalismului? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde Marius Diaconescu, istoric şi profesor universitar, şi Călin Hentea, istoric şi specialist în istoria propagandei şi manipulării, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă şi transmisă în direct, de la ora 11.00, de site-ul adevarul.ro.
 
Principalele declaraţii:
 
Marius Diaconescu: S-a încercat să se treacă peste barierele istorice. Sunt nişte sensibilităţi între români şi unguri care nu pot fi depăşite. Memoria e vie. Şi cât timp ne vom aminti de părţi urâte ale istoriei automat vom fi sensibili şi vom reacţiona când unii încearcă să treacă linia roşie. Strategia UDMR ca în permanenţă să ceară doar autonomie şi revendicări politice.. nu i-am văzut să vină cu iniţiative de dezvoltare economică. De ce nu şi-a pus nimeni problema de ce de 27 de ani în zona secuilor nu vin investitori mari? Fiindcă zona e văzută ca una cu potenţial conflict. Cât timp revendică autonomia, nu e văzută ca zonă sigură de investiţii. Ar fi bine să se adapteze şi să se gndească la binele economic al acelei zone. 

Marius Diaconescu FOTO Eduard Enea 
 
Nu putem să uităm că pe 15 martie 1990 au fost conflicte la Târgu Mureş sau că an de an strigă că vor autonomie, că vor Ardealul. Cum pot eu, ca român, să le spun la mulţi ani şi să-i felicit când ei proclamă discursuri antiromâneşti? 
 
Ei ştiu că nu o să treacă o asemenea lege în Parlament, dar asta îi ajută pe cei de la UDMR să mai inflameze lucrurile, să mai strângă voturi, să acopere fraudele pe care le fac. Nu înseamnă că nu există posibilitatea, la un moment dat, pe viitor, să se construiască acest respect reciproc. Noi aşteptăm ca ei să trateze cu respect ziua noastră naţională, iar ei de 15 martie să ne invite la un kurtoş kolacs, o pălincă, să nu strige împotriva noastră. 
 
Nu ar fi posibil ca de 1 decembrie 2018 preşedintele şi premierul ungar să fie invitaţi la Alba Iulia şi să declare că istoria trecută e trecută şi că e momentul să nu mai privim cu tristeţe după el şi să privim cu optimism spre viitor? E un moment de reconciliere, se fac 100 de ani de la Marea Unire. 
 
Unirea Transilvaniei cu România s-a hotărât la Alba Iulia, nu am primit-o cadou la Trianon. La Trianon s-au recunoscut graniţele, dar nu s-a pus problema recunoaşterii unirii. Discuţia a fost pusă pe graniţe. 
 
Ar fi cazul ca UDMR să renunţe la limbajul despre autonomie, pentru că acest termen ne irită pe noi, pe români. În toate comune, oraşe, în care populaţia maghiară e majoritară, autonomie locală există, în Secuime, unde în comune sunt majoritari unguri, limba maghiară se foloseşte deja. Dar ei ţin neaparat să fie o lege, un termen de „autonomie“.
 
Călin Hentea: La 1920, când s-a semnat Tratatul de la Trianon, românii nu au ofensat suferinţa evidentă şi de înţeles a ungurilor printr-un exces de manifestări menite să-i umilească pe unguri. Se pare că politicienii nu ştiu istorie, nu ştiu sensibilităţile. Meschinăria rezultatelor e tot ce au ei în vedere. 
 

Cătălin Hentea FOTO Eduard Enea 

În spatele acestui politician generic se află un electorat generic. Dacă în partidul respectiv există penali, oameni care una au spus şi alta au făcut şi tu continui să îi votezi, ne merităm soarta. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: