Soarta tristă şi sfârşitul tragic al „Fotografului Unirii“, cel mai important martor al Marii Adunări Naţionale de la 1918

Samoilă Mârza este singurul fotograf care a surprins momentul Unirii de la 1918 în imagini

Singurele clişee fotografice care surprind Marea Adunare Naţională de la 1918 au fost realizate de Samoilă Mârza. "Fotograful Unirii", care cel mai probabil în alte ţări ar fi avut parte de recunoaştere şi de o soartă fericită, în România unită a avut un final trist, în sărăcie şi uitare.

În cimitirul Maieri din Alba Iulia, pe una dintre alei se află uitată de lume piatra funerară a lui Samoilă Mârza. Doar fotografia realizată de acesta pe 1 decembrie 1918 mai aminteşte de cel care a fost cel mai important martor al Marii Adunări Naţionale, singurul fotograf român care a imortalizat pe cinci plăci momentul istoric atât de important.

Samoilă Mârza s-a născut într-o familie de ţărani români din Galtiu, comuna Sântimbru, Alba. Mama sa, Ana, a murit de tânără, lăsând în urmă patru copii. Tatăl său, Ştefan, s-a recăsătorit cu o femeie din acelaşi sat, Raveca, cu care a mai avut alţi şase copii.

Mârza a urmat şase clase primare la şcoala poporală confesională română unită (greco-catolică) din satul natal, apoi liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii, între 1909 şi 1911, a fost trimis de către părinţi în ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a învaţat meseria de fotograf. Aparatul foto cu burduf şi l-a cumpărat cu doi boi, conform relatărilor familiei sale.

După începerea Primului Război Mondial, în 1914, Mârza a fost recrutat în armata austro-ungară şi trimis pe front în Galiţia. În 1916, după intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, fiind încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei.

La terminarea războiului, Samoilă Mârza se găsea la Trieste, de unde urma să plece la Viena în urma acţiunii de retragere a militarilor români. A ajuns în capitala austriacă la 6 noiembrie 1918 şi a realizat trei clişee fotografice care surprind sfinţirea primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezenţa generalului Boeriu, a lui Iuliu Maniu şi a celorlalţi militari.

Mârza a reuşit să ajungă în satul natal înainte de desfăşurarea Marii Adunări Naţionale. De aici a plecat în dimineaţa zilei de 1 Decembrie către Alba Iulia, pe o vreme mohorâtă, cărând aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă. Deoarece nu a avut permis de intrare (credenţional), Mârza nu a avut acces în Sala Unirii. Fusese angajat totuşi un fotograf german din Alba Iulia, Bach, care însă nu s-a prezentat.

Din cauza greutăţii de manipulare a aparatelor şi a vremii înnorate (care presupunea un timp de expunere mai lung), Samoilă Mârza a reuşit să realizeze doar cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Naţională, dintre care trei cu mulţimile venite şi două cu tribunele oficiale de la care a fost citit actul unirii în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului de către dr. Aurel Vlad şi episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.

La începutul anului următor, Samoilă Mârza şi-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”. Exemplare au fost trimise şi regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, preşedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot şi altor personalităţi ale vremii. Fiind foarte apreciată, regele i-a transmis o felicitare, acceptându-l printre furnizorii curţii. Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. 

Samoilă Mârza a fotografiat ulterior şi alte evenimente istorice importante, precum vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni (1919), încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbările comemorative de la Ţebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu (1924), dar şi sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929). Cu acest prilej, Mârza a fost decorat de către oficialităţi.

În 1967 prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a achiziţionat de la Samoilă Mârza aparatul şi clişeele legate de Unire. Mârza a precizat că alte clişee fusese nevoit să le vândă, din cauza sărăciei, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecţionate. 

“Din când în când auzeam de departe, hodorogind pe uliţă, o bicicletă bătrână şi-n curând apărea la noi fotograful Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918. Ajunsese rău din punct de vedere material, odată cu decăderea meseriei de fotograf. Din “furnizor al curţii regale”, după ce înainte a avut aceeaşi calitate ca fotograf al curţii imperiale din Viena, a ajuns să-şi caute el clienţii pentru fotografiat. Cât a mai fost în putere se ducea să mai fotografieze nunţile, botezurile şi înmormântările din satele cele mai îndepărtate ale judeţului.  Când n-a mai putut, s-a resemnat în sărăcia lui, se împăcase cu soarta, era blând, trăind în apropierea lui Dumnezeu", scrie Ion Gavrilă Ogoranu în cartea “Brazii se frâng dar nu se îndoiesc”.

Pentru 1968, Mârza a realizat un nou album asemănător celui din 1919, pe care intenţiona să-l ofere oficialităţilor acelei vremi. Ceauşescu a primit un exemplar, de asemenea, însă nu a schiţat niciun gest faţă de "Fotograful Unirii", spre deosebire de predecesorii săi.

De asemenea, cu banii primiţi de la muzeu, Mârza şi-a achiziţionat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii. Nu a mai apucat însă. 

Samoilă Mârza avea să se stingă din viaţă pe 19 decembrie 1967, în sărăcie şi singurătate, trupul neînsufleţit fiind descoperit după ceva vreme în căsuţa sărăcăcioasă în care şi-a dus ultimii ani. 

"După moartea lui, şi după ce «geniul Carpaţilor» ne-a «redat istoria», fotografiile lui Samoilă Mârza au început să aibă trecere, intrând şi în manualele şcolare. Careva a scos chiar o broşură despre viaţa şi activitatea lui. Dar n-a ştiut sau i-a fost ruşine să scrie că cel care a imortalizat pe vecie Marea Unire de la Alba-Iulia a răbdat mizerie şi a murit de foame”, mai scrie Ion Gavrilă Ogoranu în cartea sa.

În anul 2003, la mormântul său a fost înălţat un monument funerar, iar în satul Galtiu, locul naşterii fotografului, la 23 noiembrie acelaşi an, i-a fost dezvelit un bust realizat de sculptorul Narcis Dumitru Borteş. Cu acelaşi prilej a fost lansată şi cartea „Samoilă Mârza - 1886-1967 - Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

Câţiva ani mai târziu, pe piatra funerară a fotografului se găsea o somaţie pentru neplata taxei de concesiune a locului de veci. Rămăşiţele lui Samoilă Mârza au fost pe punctul de a fi exhumate de firma care administrează cimitirul în care se află mormântul fotografului. Acesta a fost salvat doar la intervenţia mai multor istorici.