Satul din România întemeiat de marinarii din insula Malta

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Satul Maltezi din judeţul Ialomiţa
Satul Maltezi din judeţul Ialomiţa

Maltezi este localitatea în care mi-am început drumul sinuos în cariera didactică. Din acest motiv, îi sunt dator cu un articol. Se află la aproximativ 5 kilometri de municipiul Feteşti, fiind sat component al comunei Stelnica.

Toponimia acesteia este atipică pentru regiunea Bărăganului, având conotaţii exotice. Conform unei legende locale, redată de Ion Munteanu în volumul „Istoria veche a Stelnicii", lucrare lansată în anul 2010 şi foarte apreciată în cercurile culturale ialomiţene, denumirea satului derivă de la insula sud-mediteraneană Malta.

Maltezi - de la mateloţii unei corãbii din insula Malta din Marea Mediteranã, care într-o iarnã geroasã, pe când fãceau negoţ cu populaţia riveranã Borcei, a fost prinsã între sloiurile de gheaţă şi sfãrâmatã, iar marinarii ei au fost forţaţi sã se risipeascã şi sã se amestece cu o parte din populaţia Stelnicii, formând satul Maltezi, dupã cum spune o legendã localã.                       (Ion Munteanu, Istoria Veche a Stelnicii)

Este un mit fondator susţinut de bătrâniii satului Maltezi, cules de inginerul silvic Ion Munteanu şi inclus în cartea sa, o amplă monografie a meleagurilor natale. Menţionat şi în Marele Dicţionar Geografic al lui Lahovari, Maltezi este o localitate fondată recent, undeva la jumătatea secolului al XVIII-lea. Se pare că primii care s-au instalat aici au fost naufragiaţii unei corăbii ce transporta mărfuri din insula Malta. Localitatea este amintită şi de memoriile generalului von Bauer din 1778, comandant al armatelor ruseşti în războiul cu Imperiul Otoman (1769-1774). 

Echipajul ambarcaţiunii eşuate pe malul stâng al braţului Borcea, undeva pe la anul 1750, era format din italieni, greci şi turci- o componenţă eterogenă, asemănătoare cu cea a populaţiei din insula Malta. Aceştia au format un mic cătun şi s-au amestecat în timp cu autohtonii. Însă, în mentalul colectiv al localnicilor, s-a păstrat denumirea de "maltezi", pentru a evidenţia originea străină a celor ce locuiau în lunca Borcei. Şi în ziua de astăzi, în Maltezi trăiesc familii cu numele de Decu (italieni), Caţaon (greci) şi Otusbir (turci), argument prezentat de către autor pentru a da veridicitate legendei.

Cică Maltezenii sunt algerieni veniţi pe apã şi rămaşi aici. (mărturia unui bătrân al satului, din anul 1947)

În secolul al XIX-lea, este atestată familia de boieri Maltezeanu, care a dat mari proprietari funciari, oameni politici şi funcţionari ai judeţului Ialomiţa. În legătură cu numele acesteia, există două ipoteze: ori strămoşii acestora proveneau din rândurile naufragiaţilor din insula Malta, fiind printre primii locuitori ai satului, ori aceştia şi-au luat numele locului, versiune susţinută de un localnic intervievat de Ion Munteanu:

La Maltezi, moşierul a luat numele moşiei, şi nu moşia numele boierului! Acesta a intrat în stăpânirea ei mult mai târziu, unii dintre moşneni păstrând aproape jumãtate din moşie pânã în anul 1950. 

Într-adevăr, localitatea este menţionată în documentele istorice ca fiind una de moşneni (denumire dată ţăranilor liberi din Ţara Românească) sau de "pământeni". 

Cu toate acestea, familia Maltezeanu a jucat un rol important în istoria satului. Dispunând de resurse financiare însemnate, boierul Costache Maltezeanu a finanţat construcţia primei biserici. A murit în anul 1880, pe 29 noiembrie, fiii săi ridicându-i în curtea bisericii un monument funerar ce surprinde şi astăzi prin opulenţa sa. La un metru de monument, se află o cruce veche ce conţine o inscripţie cu litere chirilice, care, din nefericire, nu a putut fi descifrată în totalitate. Cu ajutorul unor specialişti, descifrarea acesteia ar putea clarifica originea familiei Maltezeanu, implicit a satului Maltezi. Prin urmare, istoria satului Maltezi rămâne deschisă oricăror ipoteze şi speculaţii. Un lucru este sigur: numele acestuia trădează un trecut zbuciumat, cu oameni veniţi din ţinuturi îndepărtate; oameni ce şi-au legat destinele de aceste locuri pitoreşti de pe malul braţului Borcea. 

 

Monumentul funerar din marmură de Carrara, folosită la marile opere ale Renaşterii italiene, ridicat pentru Costache Maltezeanu, ctitor al bisericii construite în anul 1873 pe moşia sa. (foto: 2 octombrie 2015).

image
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite