Rusia nu va returna niciodată Tezaurul - acesta s-a consumat în revoluţiile ruse

„Declaraţia lui Petru Filip, preşedintele Comisiei de politică Externă a Senatului, nu are nicio relevenţă şi nu face decât să reconfirme faptul că nu va avea loc o returnare a Tezaurului”

Peste 90 de tone de aur şi importante obiecte de patrimoniu au fost duse în timpul Primului Război Mondial în Rusia. Acestea aveau să nu mai fie niciodată returnate României, deşi parţial au existat unele restituiri, dar la nivel simbolic. Care este soarta acestui tezaur? Aşa cum spun ruşii: istorie este istorie.

Mare parte din tezaurul românesc nici nu mai există astăzi în posesia statului rus. În cadrul unei întâlniri ce a avut loc la Moscova între Ceauşescu şi Brejnev (1965), primul a ridicat, spre uimirea interlocutorului, şi problema restituirii tezaurului românesc. Răspunsul lui Brejnev a fost simplu: Istoria e Istorie şi astfel de probleme trebuie lăsate în mâna istoricilor. Acest lucru s-a şi făcut ulterior, fiind înfiinţată o comisie mixtă pentru studierea acestei tranzacţii.
 

Brejnev avea să îi spună lui Ceauşescu că acest tezaur nu mai există decât parţial, şi asta deoarece a fost consumat în timpul revoluţiei bolşevice de către Albi, adică de către susţinătorii ţarismului. În noiamul de revoluţii care au urmat anului 1917, cu siguranţă că toate aceste rezerve au fost consumate pentru întreţinerea diverselor tabere. Mai bine de un an administraţia Imperiului Rus a fost practic nefuncţională, iar singurele surse de finanţare a revoluţionarilor şi contrarevoluţionarilor au fost jafurile şi susţinerea externă. Şansele ca şi tezaurul românesc să fi fost supus jafului sunt foarte mari.

Acest lucru nu înseamnă că negocierele nu pot exista, dar ele nu se pot pune pe o returnare fizică a bunurilor confiscate atunci de către ruşi. Cel mai degrabă se poate vorbi de o reevaluare a acestuia şi de o returnare sub o altă formă, dar şansele ca Rusia să accepte acest lucru sunt practic zero. 

Noi putem ridica problema tezaurului atunci când pornim negocieri cu Rusia, cum ar fi de exemplu pe problema Basarabiei (în probabilitatea mare a reunirii cu România), dar nu există şanse reale de a exista o returnare, sub ce formă ar fi ea. Rusia nu va accepta decât concesii nemateriale, pe lucruri pe care deja nu le mai deţine. Ea nu îşi poate permite concesii cu nici unul din statele cu care s-a aflat în relaţii deoarece ar deschide o cutie a Pandorei.

De altfel poziţia Rusiei a fost una constantă: 

“Suntem gata să discutăm problema, să căutăm documente, dar ţinând cont de faptul că istoria e istorie, iar politica actuală este cu totul altceva”, a declarat recent şeful comitetului de relaţii externe al Consiliului Federaţiei, Mihail Marghelov.

Cel mai probabil că ruşii se miră de fiecare dată când vin românii cu o astfel de polemică, pe care ei cu adevărat o consideră istorie şi de domeniul trecutului. Sunt multe lucruri care pot fi cerute Rusiei iar aceasta nu îşi permite să facă nici un fel de concesie. Diplomaţii din Est ştiu acest lucru şi este o politică constantă a marilor imperii de a nu accepta nicio cedare, decât în faţa unor puteri similare. Există o vorbă în diplomaţia internaţională:  nicio bucată de pământ nu se cedează fără de război. De acest principiu au uitat diplomaţii români în 1940 atunci când s-au retras din Basarabia fără o minimă rezistenţă şi spre ruşinea Armatei Române.

Este posibilă returnarea Tezaurului? 

Este posibilă returnarea contravalorii lui sau a unei cantităţi similare de aur, dar alta decât cea depusă.  România trebuie să aibă un dialog deschis pe această problemă şi să identifice mai ales acele obiecte de patrimoniu pierdute şi a căror importanţă este una deosebită. Valoarea culturală şi istorică este una imensă, importante manuscrise şi documente făcând parte din acest transfer. România, în lipsa existenţei fizice a celei mai importante părţi din Tezaur, trebuie să identifice acele aspecte care pot îmbunătăţi relaţia cu Rusia şi care ar putea crea avantaje statului român.

Preşedintele Comisiei de politică Externă a Senatului, Petru Filip, a declarat miercuri că Rusia este deschisă spre reluarea activităţii comisiei mixte privind Tezaurul Românesc. Această declaraţie nu are nicio relevenţă şi nu face decât să reconfirme faptul că nu va avea loc o returnare a acestuia. Comisia de care se discută este una formată din istorici iar rolul ei este, cel puţin din punctul de vedere al ruşilor, unul istoric.  Fie Petru Filip se referea la aspecte istorice, fie nu cunoaşte care este scopul real al existenţei comisiei.