VIDEO Momente ce au divizat poporul român: de la intrarea în Primul Război Mondial la proiectul Roşia Montană
0Proiectul minier de la Roşia Montană a fragmentat profund societatea românească. De-a lungul istoriei, românii au mai fost divizaţi în grupuri antagonice ce susţineau proiecte şi viziuni total diferite. Intrarea României în Primul Război Mondial, continuarea războiului peste Nistru şi venirea regelui Mihai în România după căderea comunismului au fost doar câteva dintre momentele ce au condus la scindarea clasei politice şi a societăţii.
Cum au fost depăşite principalele momente de divizare a societăţii? Care au fost consecinţele sociale, politice şi economice ale acestora? De ce proiectul de la Roşia Montană a scindat întreaga societate românească? La toate aceste întrebări, dar şi la multe au răspuns în direct pe adevarul.ro, istoricii Dan Falcan şi Manuel Stănescu într-o dezbatere moderată de Ion M. Ioniţă.
Germanofili vs.francofili
Declanşare Primului Război Mondial prinde societatea românească fragmentată. Opoziţia dintre germanofili şi francofili e, la bază, opoziţia dintre două opţiuni teritoriale pe care, pe toată durata Marelui Război, România le-a considerat ca fiind imposibil de atins în acelaşi timp. Cei care propuneau o alianţă cu Germania, promovau posibilitatea recuperării Basarabiei. Ceilalţi, susţinătorii intrării în conflict de partea Franţei şi a Rusiei, arătau cu degetul spre Transilvania.
Argumentelor teritoriale li s-au adăugat, pe rând, consideraţiile morale: unii spuneau că e imposibil un război alături de inamicul etern, Rusia, şi că e dezonorant să nu respecţi un tratat militar la care România era parte (n.r. Tripla Alianţă, acord semnat între Germania, Italia, Austro-Ungaria), ceilalţi clasau ca “război civil” orice încercare de a “omorî români pentru ca Austria să facă o Bulgarie mare în paguba unei Serbii mici”.
Să continuăm războiul peste Nistru?
Iulie 1941. Odată cu eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, armata română şi-a atins obiectivul pentru care intrase în războiul împotriva Uniunii Sovietice. Ajunsese pe malul Nistrului, generalul Ion Antonescu a ordonat trupelor române să continue războiul alături de Germania nazistă.
La scurt timp după acestă decizie, Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional-Ţărănesc, adresa un memoriu generalului Ion Antonescu, în care se pronunţa împotriva continuării războiului pe teritoriul sovietic: „Dacă întreaga opinie românească, cu noi toţi, am fost pentru recucerirea provinciilor rupte prin agresiunea de la patria mumă, suntem categoric în contră ca România să urmărească obiective de agresiune. Nu este admisibil să ne prezentăm ca agresori faţă de Rusia – astăzi aliata Angliei, probabil învingătoare, pentru alt obiectiv decât Bucovina sau Basarabia – în tovărăşie de arme cu Ungaria şi cu Axa, care ne-au luat printr-un act arbitrar, neratificat de nimeni, o parte importantă a ţării noastre, vătămându-ne teritoriul, mândria şi onoarea naţională“. Societatea românească avea să se scindeze şi să se alinieze unei dintre cele două cauze.
Venirea Regelui Mihai în România
După patru decenii de exil, Regele Mihai încearcă pentru prima dată să se întoarcă în ţară în aprilie 1990 pentru a petrece Sărbătorile de Paşte, dar Guvernul de la Bucureşti îi refuză viza. Vestea îl surprinde pe fostul suveran pe aeroportul din Zürich, gata de îmbarcare spre ţară. „E o situaţie inedită pentru mine!", a declarat Regele Mihai la auzul veştii. Reuşeşte să obţină permisiunea de a reveni în România de Crăciun, când are de gând să participe la slujba religioasă de la Curtea de Argeş. Familia regală soseşte pe Otopeni şi primeşte vize provizorii, valabile 24 de ore. Numai că imediat o parte a presei prezintă ştirea că fostul suveran a forţat graniţa şi a intrat clandestin în ţară. Peste câteva ore, coloana de maşini a Regelui este oprită pe autostrada Bucureşti-Piteşti la un baraj poliţienesc, iar fostul suveran şi suita sa sunt întorşi, sub escortă armată, pe aeroport şi expulzaţi. Din nou societate şi clasa politică se divizează în această privinţă. În 1992 de Paşte, fostul suveran face o vizită în România, fiind întâmpinat de circa un milion de oameni, potrivit CNN.
După vizita din 1992, autorităţile de la Bucureşti îl ţin patru ani departe de ţară pe Regele Mihai. În 1994, fostul suveran încearcă încă o dată să vină acasă, dar este împiedicat să coboare din avionul aterizat pe Otopeni. Peste doar o lună, partidul de guvernământ, PDSR, cere MAE să-l declare pe fostul Rege persona non grata. Punctul de cotitură în relaţia cu Guvernul de la Bucureşti apare în 1997, când regimul CDR îi oferă paşaport românesc şi vizitează ţara. În 2001, preşedintele Ion Iliescu face gestul istoric al reconcilierii cu Regele Mihai pe care îl invită, printr-o scrisoare adresată „Sire", să vină în România pentru a lua parte la inaugurarea unei galerii de artă.
Roşia Montană
Astăzi proiectul minier de la Roşia Montană divizează profund societatea românească. Dumneavoastră ce credeţi despre acest proiect?
Se încarcă comentariile...
