Povestea lui Ion Pribeagu, textierul lui Tănase, umoristul care a făcut să râdă o țară întreagă

Era mic de statură, nu mult peste 1,50 m, făcea el însuși haz de statura sa, iar prima poezie publicată a semnat-o cu pseudonimul „mic și-al dracului", devenit, ulterior, titlu al unui volum de poezii umoristice.

Ion Pribeagu era evreu. Nu s-a mândrit cu asta, dar nici n-a avut complexe. Dimpotrivă, opera sa umoristică este plină de evrei, cu tarele și calitățile lor, în situații comice. La Editura Teșu, condusă de Teșu Solomovici, a apărut un volum cu 175 de glume sărate, piperate și deocheate, semnate de Ion Pribeagu. Titlul cărții este „Foaie verde caltaboși, măi, suntem niște scârboși".

Deși era foarte legat de lumea românească, s-a hotărât să emigreze, în momentul în care i-au plecat copiii în Israel. Deoarece nu primea viză, a avut curajul să-i trimită o scrisoare în versuri pline de umor lui Gheorghiu-Dej. Acesta s-a amuzat când a citit-o, în ședința Biroului Politic al Partidului. Toți se prăpădeau de râs. Și Maurer, și Drăghici, și Apostol, numai Iosif Chișinevschi avea o mutră amară. „-Mă, tu de ce nu râzi?, l-a întrebat Dej. „E un dușman al țării, acest Pribeagu", a răspuns Chișinevschi. „-Mă, ce fel de ovrei ești când n-ai pic de umor?", s-a amuzat Dej. Și i-a aprobat lui Pribeagu plecarea.

Citiți, la finalul articolului, scrisoarea pe care i-a adresat-o Ion Pribeagu lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

În Israel, Ion Pribeagu a continuat să scrie la ziarele românești locale. Bijuterii umoristice pe teme israeliene, dar și românești sadea. Când a murit, mii de oameni l-au insoțit la cimitir. Nu mult după decesul sau a fost prezentat un spectacol revuistic intitulat „A fost mic și-al dracului".

Marele comic Mircea Crișan a venit special din Germania, unde trăia, ca să joace în spectacol rolul lui Constantin Tănase si al lui...Mircea Crișan. Pribeagu a fost unul dintre textierii preferați ai lui Tănase în anii interbelici. În perioada 1939 - 1944 a scris textele umoristice pentru spectacolele lui Constantin Tănase. Pribeagu este și autorul versurilor cunoscutei melodii „Zaraza".

Cine a fost Ion Pribeagu

Ion Pribeagu (n. 27 octombrie 1887 Sulița, județul Botoșani - d. 1971, Tel Aviv, Israel) a fost pseudonimul literar al lui Isac Lazarovici, poet și umorist evreu originar din România. Până să se hotărască la pseudonimul literar de Ion Pribeagu, care l-a consacrat, a început prin a-și anagrama prenumele și a folosit primul pseudonim: Sachi Disperatu. Au urmat apoi alte pseudonime: Ion Palavră, Ivan Turbincă, Ion Vraiște, Vasile Ispravă, Vasile Găină.

A scris piese, reviste, cronici și în proză, dar mai ales în versuri. Ca poet și umorist, a fost deseori tentat să scrie mai libertin, așa cum au făcut la vremea lor Creangă, Alecsandri și alții.

CV în versuri

Ca într-un fel de curriculum vitae a scris așa: „Numele: Ion Pribeagu / Ocupația: scriitor, / Peste un metru înălțime / De la cap pân-la picior. / Data nașterii: octombrie / Locul nașterii: în pat / Semnele particulare:/ Mărunțel și inspirat. / Ochi deștepti ascunși sub lupe, / Nas copoi și barba rade, / După stil și comportare / Par a fi om cumsecade.

Scrisoarea lui Pribeagu către Gheorghiu Dej

Sătul de sărăcie și de cenzura care îi cam respingea cupletele, uneori mai deocheate, Pribeagu s-a decis emigreze în Israel. Cum de câteva ori i se respinsese cererea de emigrare, s-a decis să-i scrie chiar lui Gheorghiu-Dej. Iată scrisoarea.

„Am depus actele toate / Și bilet de sănătate, / Și fotografii recente, cazierul cu amprente, / Plus biletul de vaccin / Că n-am fost supus străin, / Note bune la purtare, / Ordinul de concentrare, / Act de naștere-al lui tata, / De la fisc pe cinci ani plata. / Anexez aici chitanța / Că-s la zi cu Manutanța, / Am dovada de la "Sacra"/ C-am trăit bine cu soacra, / Că n-am bloc, că n-am moșie, / Că n-am stat la pușcărie, Că n-am fost nici beat, nici mort. / Am și act de cununie / Și-mi mai trebuie-o hârtie, /Doar atâta: Pașaport."