Evocări din viaţa Blajului, în colecţia „Mica Romă XXI“

Evocări din viaţa Blajului, în colecţia „Mica Romă XXI“

„Evocări din viaţa Blajului“, scrisă de Alexandru Lupeanu-Melin, e o capodoperă a literaturii memorialistice româneşti, interzisă sub regimul comunist. Al. Lupeanu-Melin, preot greco-catolic şi profesor la Blaj, rescrie, într-un stil comparabil cu al lui Creangă, Sadoveanu, Agârbiceanu, istoria celui mai important centru al românismului din Ardeal.

O carte despre „cinci nemţi români“

O carte despre „cinci nemţi români“

O carte de dialoguri realizate de Marilena Rotaru cu cinci nemţi care se consideră români exilaţi a fost publicată de Editura Vremea. Friedrich von Bomches, Ingo Glass, Ion Sigismund Ipser, Walter Biemel si Wilfried H. Lang sunt destinele surprinse în acest volum, "Cinci nemţi români".

VIDEO Dezbatere „Historia“: 75 de ani după Yalta. Cine conduce lumea?

VIDEO Dezbatere „Historia“: 75 de ani după Yalta. Cine conduce lumea?

Acum 75 de ani, cei trei mari lideri ai Naţiunilor Unite, Roosevelt, Churchill şi Stalin se întâlneau la Yalta, în Peninsula Crimeea pentru a defini modul în care va arăta lumea după încheierea Războiului. Cei trei aveau interese diferite, iar Stalin a ştiut foarte bine să profite şi să-şi impună punctele de vedere. Ordinea mondială stabilită atunci avea să dureze zeci de ani, iar lumea va trăi în realităţile unei noi confruntări, Războiul Rece.

Memorii. Lumea lui Sandy

Memorii. Lumea lui Sandy

Volumul "Memorii. Lumea lui Sandy", de Alexandru Şerbănescu, a apărut în colecţia Fapte, idei, documente (FID) a editurii Vremea. „Pentru mine, profesorul Sandy Şerbănescu este «o întâlnire», care m-a făcut să vreau să devin un om mai bun, mai generos şi mai încrezător în darurile oferite de viaţă”, spune Oana Ionel Demetriade.

VIDEO Dezbatere „Historia”: Cine s-a opus recunoaşterii Marii Uniri la Conferinţa de Pace de la Paris?

VIDEO Dezbatere „Historia”: Cine s-a opus recunoaşterii Marii Uniri la Conferinţa de Pace de la Paris?

În memoria colectivă, Conferinţa de Pace de la Paris de la sfârşitul Primului Război Mondial este în primul rând cunoscută prin semnarea tratatului cu Germania de la Versailles, din iunie 1919, dar lucrările delegaţilor prezenţi în capitala franceză au însemnat mult mai mult. Şi celelalte state învinse, Bulgaria, Austria, Ungaria, Imperiul Otoman trebuiau să îşi semneze propriile tratate.

Simplul substantiv propriu Trianon, ca sub puterea unei vrăji, creează oricând două poveşti distincte: una, nefericită, pentru Budapesta şi una cu happy end pentru Bucureşti. Au trecut, de la acel Trianon din 4 iunie 1920, 100 de ani. S-au schimbat lucrurile? Dacă da, în ce direcţie? Dacă nu, de ce stagnează ele? Iată miza acestui text, în care doar voi enunţa, pe scurt, zece idei despre acest secol de istorie comună maghiaro-română.

acum 3 zile · comentarii (95)

Pe data de 4 iunie 1920, prin tratatul de la Trianon, semnat între puterile câştigătoare al primului război mondial, printre care şi România, şi Ungaria, se recunoaşte graniţa firească dintre cele două state vecini. Practic vorbim de certificatul de naştere al României Mari, un prim document internaţional care confirma câştigurile teritoriale ale regatului român.

acum 3 zile · comentarii (6)

Pentru prima oară, în ultimele trei decenii, românii au avut un timp de reflecţie îndelungat, printre cei dragi, cu lecturile aflate la îndemână, cu atenţia aparte la evenimentele de interes naţional, precum 10 mai, ziua în care reflectăm la cei patru monarhi pe care i-a avut România, primul dintre ei, Regele Carol I, fiind o pildă de sobrietate, austeritate şi servire cu credinţă, până la capăt, a neamului românesc.

acum 28 zile · comentarii (8)

Poate nu aţi observat. În acest an onorarea zilei de 9 mai 1877 - când Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa României şi Mihail Kogălniceanu a rostit o alocuţiune emblematică - nu a mai fost pomenită în discursul la nivel înalt. Să fim azi mai puţin independenţi? Şi aniversarea Zilei Victoriei în ultima conflagraţie mondială a fost mai degrabă marcată exemplar, peste Ocean, de Donald Trump şi nefiresc expediată în Europa.

acum 29 zile · comentarii (2)

Adeseori, mulţi dintre noi, atunci când suntem întrebaţi despre elementele specifice româneşti, ne mândrim cu specialităţi culinare: sarmalele, pastrama, mămăliga, - pentru unii - chiar ciorba de burtă, deşi se pare că niciuna dintre aceste reţete culinare nu s-a născut pe meleagurile noastre. Între toate aceste delicatese aşa-zis autohtone, micul românesc ocupă un loc de frunte. Să fie acesta o invenţie a gastronomiei româneşti?

luna trecuta · comentarii (29)

Trăim în perioada când unele decizii luate de comun acord, în spatele uşilor închise, de state cu un potenţial nuclear ce nu mai este doar disuasiv, ci şi cu un dominant potenţial ofensiv, surprind, tot mai des, opinia publică internaţională. În veacul trecut, cu 75 de ani în urmă, marile puteri ale acelui moment istoric conveniseră deja, la Ialta, asupra dinamicii lumii după previzibila încheiere a ultimei conflagraţii mondiale.

luna trecuta · comentarii (2)

Opusul bunăstării nu constă într-un trai cu lipsuri, ci într-o existenţă nesigură. În momentul în care propria viaţă depinde de capriciile potentaţilor zilei, nici foametea, nici setea, nici lipsa banilor nu te macină mai mult decât disperarea, decât gândul că lumina zilei de mâine poate fi stinsă de inşi pe care poate îi vei vedea, auzi sau simţi pentru prima şi ultima oară.

luna trecuta · comentarii (10)
Postari Recente