Dumitru Mociorniţă, copilul desculţ care i-a încălţat pe români. Averea i-a fost furată şi şi-a trăit ultimele zile în sărăcie, într-o pivniţă

Dumitru
Mociorniţă, 

copilul
desculţ care 

i-a încălţat pe români. Averea i-a fost furată şi şi-a trăit ultimele zile în sărăcie, într-o pivniţă

Dumitru Mociorniţă s-a născut desculţ – ţăran sărac din zona Băicoi –, însă a reuşit să-şi ridice un imperiu în industria pielăriei: a găsit o primă piaţă de desfacere în Armata Română şi apoi, după Primul Război Mondial, a cucerit domeniul la nivel naţional. Parcursul său antreprenorial a fost curmat, brusc, de venirea la putere a comuniştilor, iar acum moştenitorii încă luptă pentru a recupera averea familiei.

Max Auschnitt: mărirea şi decăderea „Regelui de Fier“

Max Auschnitt: mărirea şi
decăderea 

„Regelui de Fier“

Max Auschnitt, administratorul Uzinelor şi Domeniilor Reşiţa, a fost unul dintre întreprinzătorii iscusiţi ai României interbelice, însă traiectoria în afaceri i-a fost influenţată de cei aflaţi la putere. Carol al II-lea a acceptat să-l trimită la închisoare pe omul de afaceri evreu, însă mareşalul Ion Antonescu i-a redat libertatea în vremuri marcate de antisemitism.

Sofia Nădejde, un soldat al emancipării femeilor: Voim să ne trataţi ca pe nişte oameni egali

Sofia Nădejde, un soldat al emancipării femeilor: Voim să ne trataţi ca pe nişte oameni egali

Sofia Nădejde a fost o militantă a feminismului încă din vremea în care nici nu se vehicula un astfel de concept. A fost jurnalistă şi prozatoare, mamă şi membră de partid. A fost prima româncă ce a putut da bacalaureatul într-un liceu de băieţi şi prima preşedintă a unui congres politic. Sofia Nădejde le-a dat româncelor ce aveau nevoie cel mai mult: înţelepciune şi speranţă.

Dezbatere „Historia“ la Adevărul Live: Cum schimbă lumea coronavirusul | coronavirus

Dezbatere „Historia“ la Adevărul Live: Cum schimbă lumea coronavirusul

Răspândirea rapidă la nivel mondial a coronavirusului produce efecte majore cu urmări greu de evaluat. Numărul celor afectaţi creşte, China înregistrează deja o scădere a activităţii economice, pieţele financiare se confruntă cu mari fluctuaţii, se reduce numărul călătoriilor, se anulează evenimenete internaţionale, în timp ce autorităţile sanitare fac eforturi uriaşe pentru a limita răspândirea virusului.

Evocări din viaţa Blajului, în colecţia „Mica Romă XXI“

Evocări din viaţa Blajului, în colecţia „Mica Romă XXI“

„Evocări din viaţa Blajului“, scrisă de Alexandru Lupeanu-Melin, e o capodoperă a literaturii memorialistice româneşti, interzisă sub regimul comunist. Al. Lupeanu-Melin, preot greco-catolic şi profesor la Blaj, rescrie, într-un stil comparabil cu al lui Creangă, Sadoveanu, Agârbiceanu, istoria celui mai important centru al românismului din Ardeal.

Simplul substantiv propriu Trianon, ca sub puterea unei vrăji, creează oricând două poveşti distincte: una, nefericită, pentru Budapesta şi una cu happy end pentru Bucureşti. Au trecut, de la acel Trianon din 4 iunie 1920, 100 de ani. S-au schimbat lucrurile? Dacă da, în ce direcţie? Dacă nu, de ce stagnează ele? Iată miza acestui text, în care doar voi enunţa, pe scurt, zece idei despre acest secol de istorie comună maghiaro-română.

acum 11 ore · comentarii (48)

Pe data de 4 iunie 1920, prin tratatul de la Trianon, semnat între puterile câştigătoare al primului război mondial, printre care şi România, şi Ungaria, se recunoaşte graniţa firească dintre cele două state vecini. Practic vorbim de certificatul de naştere al României Mari, un prim document internaţional care confirma câştigurile teritoriale ale regatului român.

acum 18 ore · comentarii (6)

Pentru prima oară, în ultimele trei decenii, românii au avut un timp de reflecţie îndelungat, printre cei dragi, cu lecturile aflate la îndemână, cu atenţia aparte la evenimentele de interes naţional, precum 10 mai, ziua în care reflectăm la cei patru monarhi pe care i-a avut România, primul dintre ei, Regele Carol I, fiind o pildă de sobrietate, austeritate şi servire cu credinţă, până la capăt, a neamului românesc.

acum 25 zile · comentarii (8)

Poate nu aţi observat. În acest an onorarea zilei de 9 mai 1877 - când Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa României şi Mihail Kogălniceanu a rostit o alocuţiune emblematică - nu a mai fost pomenită în discursul la nivel înalt. Să fim azi mai puţin independenţi? Şi aniversarea Zilei Victoriei în ultima conflagraţie mondială a fost mai degrabă marcată exemplar, peste Ocean, de Donald Trump şi nefiresc expediată în Europa.

acum 26 zile · comentarii (2)

Adeseori, mulţi dintre noi, atunci când suntem întrebaţi despre elementele specifice româneşti, ne mândrim cu specialităţi culinare: sarmalele, pastrama, mămăliga, - pentru unii - chiar ciorba de burtă, deşi se pare că niciuna dintre aceste reţete culinare nu s-a născut pe meleagurile noastre. Între toate aceste delicatese aşa-zis autohtone, micul românesc ocupă un loc de frunte. Să fie acesta o invenţie a gastronomiei româneşti?

luna trecuta · comentarii (29)

Trăim în perioada când unele decizii luate de comun acord, în spatele uşilor închise, de state cu un potenţial nuclear ce nu mai este doar disuasiv, ci şi cu un dominant potenţial ofensiv, surprind, tot mai des, opinia publică internaţională. În veacul trecut, cu 75 de ani în urmă, marile puteri ale acelui moment istoric conveniseră deja, la Ialta, asupra dinamicii lumii după previzibila încheiere a ultimei conflagraţii mondiale.

luna trecuta · comentarii (2)

Opusul bunăstării nu constă într-un trai cu lipsuri, ci într-o existenţă nesigură. În momentul în care propria viaţă depinde de capriciile potentaţilor zilei, nici foametea, nici setea, nici lipsa banilor nu te macină mai mult decât disperarea, decât gândul că lumina zilei de mâine poate fi stinsă de inşi pe care poate îi vei vedea, auzi sau simţi pentru prima şi ultima oară.

luna trecuta · comentarii (10)