Opusul memoriei

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului (IICCMER) a organizat în perioada 23-25 octombrie 2015, la Bucureşti, Conferinţa naţională a inspectorilor de istorie din teritoriu.

În cadrul întâlnirii, organizată în colaborare cu Fundaţia Konrad Adenauer şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, inspectorii au discutat despre experienţele în implementarea proiectelor şi au oferit sugestii practice pentru stimularea interesului profesorilor şi al elevilor pentru subiecte de istorie recentă. Experţii IICCMER au prezentat activităţile educaţionale pe care le desfăşoară: şcoli şi universităţi de vară, concursuri pentru elevi şi studenţi, tururi ale fostelor închisori comuniste, expoziţii temporare, pagini electronice tematice ş.a.

De asemenea, a fost prezentat conceptul unui nou proiect IICCMER de anvergură - Locuri ale memoriei -, o platformă online care repertorizează spaţiile şi biografiile reprezentative pentru istoria recentă românească. Acest mănunchi de date foarte concrete, de la nivel local, se poate constitui într-un instrument de lucru valoros pentru profesorii de istorie şi pentru toţi cei interesaţi de înţelegerea fenomenului dictatorial pornind de la faptele petrecute în imediata apropiere. În fapt, macroistoria este accesibilă mai ales prin istoriile secunde, aşa zicând „mici“.

O primă concluzie a dezbaterii a fost pe cât de la îndemână, pe atât de frecvent ignorată: cine studiază istoria comunismului este mai bine pregătit pentru democraţie. Tocmai pentru că totalitarismul reprezintă o caricatură a libertăţii, recompunerea şi trăirea acesteia din urmă nu poate reuşi, într-o societate post-totalitară ca a noastră, decât prin cunoaşterea mecanismelor celui dintâi. Se confirmă astfel definiţia clasică a istoriei, dar nu mai puţin profundă, că este o maestră a vieţii. Altfel spus, devoalând trecutul, istoria te plasează cel mai bine în prezent şi viitor.

O altă concluzie: opusul memoriei nu este nici mistificarea adevărului istoric, nici amnezia şi nici interdicţia. Opusul memoriei este superficialitatea. Nu faci nimic pentru a o cultiva, nu o conteşti, dar nici nu te referi la ea, nu te preocupă. Iată motivul pentru care participanţii la dezbatere au cerut decidenţilor din sistemul educaţional să ţină cont în realizarea planului viitor de învăţământ de creşterea numărului de ore de istorie, astfel încât activităţile extracuriculare, inclusiv cele realizate împreună cu IICCMER, să fie încadrate optim în portofoliul dascălilor şi al elevilor deopotrivă.