Dramele celor care au refuzat să toarne la Securitate. Goma şi-a pierdut cetăţenia, Ogoranu s-a ascuns 20 de ani în pădure, Coposu nu a vrut să-l trădeze pe Maniu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Disidenţii epocii comuniste au creat în jurul lor controverse, unii s-au asociat cu celebra mişcare Goma, alţii au punctat doar decalajele de la normalitate prin proteste culturale. Apoi, România democrată nu a fost mereu cordială cu cei care au avut curajul, plătind preţul libertăţii, să indice un regim incorect. adevarul.ro vă invită la o naraţiune a poveştilor oamenilor care au refuzat să colaboreze cu Securitatea.

Cu toate că marii disidenţi din România fie s-au refugiat în zone izolate din ţară, fie au reuşit chiar să plece din ţară, cei mai mulţi nu au încetat să fie activi chiar şi după represiunea comunistă. Dizidenţa de după regimul Gheorghiu Dej a fost, în majoritatea ei, una intelectuală. Exprimată fervent prin manifeste, cărţi sau scrisori deschise, un prim pas important, care a deschis porţile acţiunilor împotriva regimului comunist au fost acţiunile celui mai cunoscut manifestant împotriva sistemului comunist, basarabeanul Paul Goma.

Cel mai efervescent şi incomod scriitor pentru regimurile politice ante şi post comuniste, Paul Goma şi-a început „cariera” de luptător anti sistem încă din fragedă tinereţe.

Sibianca în vârstă de 82 de ani era tânără asistentă universitară când securitatea a luat-o de pe stradă şi a dus-o la interogatorii, după ce fratele ei primise din Germania o scrisoare. I s-a propus colaborarea şi a refuzat, însă refuzul a costat-o şase ani petrecuţi în patru închisori.

Povestea impresionantă a Mariei Luise Roth-Hoppner: a stat şase ani în temniţă după ce a refuzat colaborarea cu Securitatea

Fostul deţinut politic din Turnu Severin, Dumitru Dragomir, victima unui atentat politic în martie 1991

După aproape şase ani petrecuţi în temniţele comuniste, fostul deţinut politic severinean Dumitru Dragomir a fost nevoit să muncească cinci ani ca muncitor necalificat, deşi era ofiţer de marină şi absolvent de ştiinţe economice. Şi asta pentru că a refuzat să colaboreze cu Securitatea.

Fostul deţinut politic nu a scăpat cu una cu două de tentaculele Securităţii. Imediat cum a ieşit din închisoare datorită decretului de graţiere a deţinuţilor politici din 1964, decret emis la presiunea Occidentului, a fost contactat de oamenii Securităţii. Dacă ar fi semnat un angajament, ceea ce presupunea să-şi toarne cei mai apropiaţi oameni, ar fi dus un trai liniştit.

În ciuda torturilor fizice şi psihice inimaginabile, Dumitru Dragomir şi-a păstrat însă coloana verticală şi nu a semnat pactul cu diavolul, chiar dacă asta a însemnat cinci ani de umilinţă, de muncă la târnăcop. A avut şansa însă ca directorul unităţii unde s-a angajat să-l aprecieze şi să-l protejeze atât cât a putut de ofiţerii Securităţii.

Dragoste zdrobită de Securitate, în Cluj

Scrisorile de la Iolanda Terenzio, o corespondentă BBC din Grecia, sunt tot ce i-au mai rămas medicului clujean Emil Gherman din povestea de dragoste care a fost cel mai frumos, dar şi cel mai urât lucru care i s-a întâmplat. Deşi relaţia s-a terminat brusc din cauza Securităţii, în anii 60, Emil nu a reuşit să iubească o altă femeie. Pentru că nu a vrut să colaboreze, el a fost pensionat şi trimis să culeagă mere la o fermă din Cluj.

Poveste de dragoste de la Cluj, zdrobită de Securitate. Un medic a fost pensionat la 36 de ani şi trimis la fermă pentru că nu a vrut să-şi spioneze iubita care lucra la BBC.

Braşoveanul Octav Bjoza a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică şi a fost deportat de 14 ori

A fost un luptător îndârjit împotriva comuniştilor care ulterior i-au făcut viaţa un calvar. Acum este preşedintele Asociaţiei Deţinuţilor Politic din România.S-a născut în Iaşi, dar la trei ani s-a mutat împreună cu familia la Braşov. A absolvit Colegiul „Andrei Şaguna" şi a fost coleg de bancă cu Nicolae Vlad - devenit ulterior şeful organizaţiei „Garda Tineretului Român". A fost anchetat de ofiţeri la Iaşi şi apoi a ajuns la Securitatea Braşov.

Cum le-au închis comuniştii gura bistriţenilor care ieşeau din spiritul legii

Printre cei care au avut de suferit în perioada comunistă s-au numărat protestanţii şi membrii unor organizaţii, cunoscut fiind cazul de pe Dealul Crucii, unde trei membri ai organizaţiei Garda Albă au fost executaţi de comunişti.

Comuniştii nu au avut milă atunci când a trebuit să le închidă gura bistriţenilor pentru că îndrăzneau să sfideze sistemul. Aceştia erau torturaţi şi audiaţi cu zilele, se trezeau cu bunurile distruse sau erau chiar executaţi cu sânge rece.

Securitatea din Neamţ teroriza foştii deţinuţi politici

Securitatea a fost cea care urmărea respectarea regulilor în regimul comunist. În ea erau cooptate atât persoanele învăţaţe, cât şi cele simple, mult mai uşor de manevrat.

Scriitoarea Aspazia Oţel Petrescu a fost închisă 14 ani în lagărele comuniste, deoarece aderase la Cetăţuia, organizaţia de tineret a femeilor din Mişcarea legionară. După ce şi-a ispăşit pedeapsa a fost tot timpul terorizată de Securitate.

Experienţele disidentului ploieştean Vasile Paraschiv: internat la nebuni, expulzat din ţară şi bătut cu săculeţii de nisip

Cu un curaj ieşit din comun, ploieşteanul Vasile Paraschiv a reuşit să înfrângă regimul comunist şi să aducă la cunoştinţa opiniei publice internaţionale adevărata faţă a regimului din România, încălcarea drepturilor omului şi utilizarea psihiatriei ca unealtă de represiune politică. Disidenţa  l-a costat mai multe internări la nebuni, expulzarea din ţară, bătăi sistematice, iradierea, răpiri şi sechestru la domiciliu.

Dosarul lui Laszlo Tőkés are 8.000 de pagini

Unul din cei mai importanţi oameni din Timişoara care a refuzat să colaboreze cu Securitatea a fost pastorul Laszlo Tőkés, omul care a dus la aprinderea scânteii Revoluţiei din decembrie 1989.

Arhivele Securităţii arată că pastorul Laszlo Tőkés a fost unul din cei mai importanţi duşmani ai regimului. Canadianul de origine maghiară Árpád Szocsi, ajutat William Totok, cunoscutul scriitor german de origine bănăţeană, care a făcut parte Actionsgruppe (frecventat şi de Herta Muller) – a întreprins deja opt stagii de cercetare în Arhivele CNSAS de la Bucureşti. Acesta afirmă că Dosarul lui Tőkés cuprinde aproximativ 8.000 de pagini.

Timişoreanul Radu Niţu, căpetenia răsculaţilor din Vadu Roşca

La Vadu Roşca a avut loc, în urmă cu 56 de ani, o primă mare revoltă, menită să stopeze colectivizarea, răscoala ţăranilor fiind înăbuştă în sânge.

Cei care au studiat adevărata istorie a României ştiu că satul Vadu Roşca nu este doar localitatea unde, în vara lui 2005, au avut loc inundaţii devastatoare. Aici a avut loc prima revoltă anticomunistă, în 4 decembrie 1957, a ţăranilor care s-au opus colectivizării forţate, revoltă reprimată de trupele de securitate coordonate de cel care avea să devină câţiva ani mai târziu preşedintele ţării, Nicolae Ceauşescu.

Anchetat de Nicolae Ceauşescu, bătut şi băgat în temniţă pentru că nu a vrut să intre cu pământul în colectiv.

Aruncat opt ani în puşcărie pentru că a cântat imnul naţional

Inginerul în Zootehnie, ajuns acum la vârsta de 80 de ani, a fost încarcerat şase ani în închisorile de la Iaşi, Jilava şi Gherla pentru că a cântat „Deşteaptă-te, române!“.

Pentru Dumitru Bazon viaţa a luat o întorsătură dramatică la vârsta de 25 ani. Avântul tineresc, pe fondul revoltei intime împotriva regimului opresiv, l-au condus spre un gest extrem în acele vremuri. Avea o meserie respectabilă, aceea de inginer zootehnist, şi un statut social pentru care a muncit pe brânci. „În 1958, eram la o nuntă şi am cerut formaţiei să cânte «Deşteaptă-te, române!» . A doua zi, cei de la Securitate m-au ridicat de la serviciu. Am fost anchetat, bătut şi apoi băgat în închisoare“, povesteşte bătrânul.

Ieşeanul Dumitru Bazon este unul dintre ultimii supravieţuitori ai lagărului de concentrare din Bărăgan. Securitatea l-a arestat în 1958 pentru intonarea imnului.

Foame şi bătăi chiar în ziua de eliberare

În urmă cu 70 de ani, gălăţeanul Mihai Dionisie, pe atunci adolescent, a fost aruncat în temniţele comuniste în care, timp de un deceniu, a îndurat bătăi, foame şi frica de moarte. Chiar şi în ziua în care a fost eliberarat.

În 1949,  Mihai Dionisie era elev. Martor al silniciilor şi violenţei cu care securiştii şi activiştii de partid le-au luat părinţilor săi mijloacele de subzistenţă în numele cooperativizării, a început să-i urască pe comunişti.

Şi-a văzut familia şi vecinii rămânând săraci după ce pământurile, acareturile şi animalele au fost duse la CAP. Toate acestea au transformat într-un răzvrătit, elevul în vârstă de doar 15 ani.

Cum a refuzat Corneliu Coposu să îl trădeze pe Maniu

Deşi Corneliu Coposu nu a fost singurul sălăjean care a refuzat să colaboreze cu Securitatea şi a suferit din plin consecinţele refuzului său, el este, cu siguranţă, cazul cel mai interesant, cu atât mai mult cu cât vorbim de zeci de ani de teroare securisto - comunistă la care a fost supus cel căruia cu respect i-au spus cei care l-au cunoscut - Seniorul.

Corneliu Coposu s-a născut în 1914 în comuna sălăjeană Bobota, judeţul Sălaj.

Simbolul rezistenţei anti-comuniste din România: Ion Gavrilă-Ogoranu a colaborat cu NATO împotriva comuniştilor

Ion Gavrilă-Ogoranu reprezintă unul dintre cele mai puternice simboluri ale luptei împotriva regimului comunist. Este unul dintre puţinii dizidenţi care a reuşit să scape de fosta securitate, care îl condamnase la moarte.

Ion Gavrilă-Ogoranu s-a născut în anul 1923, într-o familie ţărănească cu 6 copii, în satul Iasi-Făgăraş. A urmat Liceul Radu Negru din Făgăraş, unde a făcut parte din Frătia de Cruce Negoiul. Si-a executat stagiul militar la vânătorii de munte, la Şcoala Militară Abrud şi la Câmpulung-Muscel. Combatant pe front, până la alungarea armatei maghiare din Munţii Apuseni.

În 1941 a fost condamnat la temnită de regimul antonescian. În 1945 era student în centrul Universitar Cluj, la Facultatea de Agronomie şi, în paralel, la Academia de Înalte Studii Economice din Braşov.

Avocatul Kincses Elod este recunoscut pentru războiul pe care-l poartă cu reprezentanţii conducerii UDMR, dar şi pentru faptul că l-a apărat pe Laszlo Tokes după Revoluţia din 1989. Unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din Târgu-Mureş, Elod fusese informat prin anii 80 că bunul său prieten şi coleg de atunci, Gyorgy Frunda, l-ar fi pârât la Securitate.

Prietenia dintre Kincses Elod şi Gyorgy Frunda a fost ştirbită de Securitate şi transpusă în film de fiica avocatului.

La acest articol au contribuit: Ionuţ Ungureanu, Ramona Găină, Corina Macavei, Simona Suciu, Bianca Sara, Anca Sevastre, Dana Mihai, Ştefan Both, Borcea Ştefan, Cezar Pădurariu, Marius Mototolea, Olimpia Man, Dorin Timonea, Alexandru Ramadan, Remus Florescu

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite