Misterul Castelului "Iulia Hasdeu", spulberat de ignoranta?

Desi numarul castelelor cu care se poate lauda Romania nu este deloc mare, chiar si multe din cele pe care le avem parca ne incurca, in loc sa ne bucure. Pentru cei care strabat Valea Prahovei,


Desi numarul castelelor cu care se poate lauda Romania nu este deloc mare, chiar si multe din cele pe care le avem parca ne incurca, in loc sa ne bucure. Pentru cei care strabat Valea Prahovei, vizitarea Castelului Iuliei Hasdeu este deseori trecuta in agenda. Doar nu este putin sa vezi un templu spiritist, o constructie cu totul aparte pe care Bogdan Petriceicu Hasdeu a ridicat-o in urma tragicei disparitii a fiicei sale de numai 18 ani, Iulia. Castelul, in a carui constructie s-au urmarit riguros planurile savantului, inspirate "de spiritul nemuritor al copilei", nu a fost proiectat avandu-se in vedere doar o simpla destinatie, aceea de a fi locuit, ci pentru a contura pe pamant un spatiu de sacru, de curat, in memoria celei care murise atat de tanara. Asa ca, intre 1893 si 1896, se inalta castelul, compus din trei turnuri de piatra, crenelate, cel din mijloc fiind domul care adaposteste templul. Usa de piatra, pe care se observa stema familiei Petriceicu: Pro fide e patria si cuvintele lui Galileo Galilei: E pur si muove, se rotea in jurul unui ax si reprezenta intrarea principala, fiind flancata de doua tronuri de piatra pe care sunt sapate cele sapte reincarnari ale Iuliei, cele douasprezece legi si simbolurile pitagoreice - pentagrama si cele sapte cercuri. Deasupra usii se gaseste Ochiul Lumii, usile laterale sunt prevazute cu grilaje simbolizand Soarele, ferestrele avand grilaje si vitralii taiate de o cruce, in interior lumina fiind reflectata de oglinzi paralele. S-a recurs la o intreaga tesatura de simboluri si de materiale de constructie (intre acestea, fierul avea rolul de a "curati" spatiul, de a indeparta fortele malefice) si la o tehnica geomantica speciala pentru ca acel loc sa devina propice unei comunicari spiritiste. De o deosebita importanta este templul, in mijlocul caruia se inalta o coloana, simbol al axului lumii, care se continua cu o cupa formata din trepte metalice (constructie care aminteste de Sfantul Graal), intreg ansamblul culminand cu statuia lui Iisus, sculptata de Raphael Casciani, in 1896. Astazi, dupa mai bine de un secol, in care soarta castelului a fost macinata de neintelegeri intre executorii testamentari care s-au confruntat cu problema intretinerii monumentului si a patrimoniului acestuia, de razboaie (un timp, castelul a fost garnizoana germana, interiorul lui fiind folosit si ca grajd pentru cai), de cutremure, cel din 1977 fiind aproape devastator, de lucrari de reparatii si de restaurari care nu au mai fost in conformitate cu planurile initiale, din Castelul Iuliei "s-au mai pastrat intacte doar statuia lui Iisus si ansamblul din fier, reprezentand Cupa Graalului", dupa cum ne-a declarat Jenica Tabacu, directorul muzeului. Din pacate, in urma restaurarii picturii din cupola templului, aceasta, in loc sa fie asemeni celei initiale, pe fond albastru, cu brauri de nori si capete de ingeri, a ajuns sa fie o lucrare stilizata, cu elemente geometrice aurii, pe fond caramiziu. Lucrarea de restaurare, al carei proiect apartine arhitectului Calin Hoinarescu, este realizata de pictorii Dan Strambu si Cristina Paunescu. Aceeasi echipa este in continuare autorizata de Ministerul Culturii si Cultelor sa realizeze si restul restaurarii... Daca ne gandim ca urmeaza restaurarea camerei obscure, ale carei relevee, realizate in anul 1943 de Wilhelm Hugo, s-au ratacit, marturie fiind doar relatarile celor care au vazut-o inainte si care o descriu drept "o camera intunecata, pe peretii careia se puteau vedea un cap de inger, un fluture si o salamandra", munca de restaurare presupune cercetari meticuloase ale documentelor vremii. Imbucurator este faptul ca, spre deosebire de multe alte institutii de acelasi fel din Romania, la Castelul Iulia Hasdeu, investitiile, care se datoreaza Consiliului Local si Primariei Campina, sunt vizibile. Tot ceea ce tine de conservarea ansamblului si a lucrarilor de arta care au mai ramas (pe parcursul anilor multe dintre acestea s-au pierdut) s-a facut, in prezent lupta cu igrasia si cu frigul fiind aproape castigata. Mai ramane de vazut daca cei competenti din MCC se vor apleca si asupra lucrarilor de restaurare care pot salva castelul, redandu-i "sclipirea" initiala sau il vor arunca intr-o uniformizare si intr-o ucidere a simbolurilor pe care nu le-ar merita in nici un caz. Tinand cont ca este unul dintre obiectivele muzeale cele mai vizitate, misterul si unicitatea atragandu-i pe multi, probabil ca avizele de restaurare nu se vor elibera cu o usurinta, in care doar indiferenta si graba sa fie cele care primeaza.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: