Tainele masoneriei în România. Masoni celebri care au schimbat istoria: Mihail Kogălniceanu a făcut reforma agrară, Ion Nistor a susţinut unirea cu Bucovina
0Au fost speculate, de-a lungul timpului, fel de fel de idei cu privire la masonerie. Scriitori cunoscuţi au redactat pagini întregi de ficţiune pornind de la ritualuri masonice la care nu au avut acces, dar încercând de fiecare dată să îşi imagineze ce se petrece în sânul acestei „societăţi“.
Este o lume închisă pentru oamenii care nu ocupă niciun loc în societate, dar stârneşte controverse ori de câte ori subiectul revine în atenţia opiniei publice. Francmasoneria, spun reprezentanţi de la Marea Lojă Naţională din România, a fost o asociţie a zidarilor liberi.
În Evul Mediu francez, franc desemna pe cineva scutit de plata oricărei taxe feudale, iar situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali venea din faptul că aceştia erau oamenii care puneau cărămidă peste cărămidă pentru a ridica bisericile şi catedrale de atunci. „Toate domurile şi catedralele artei gotice europene au fost ridicate de francmasoni“, după cum se specifică pe site-ul Lojei Naţionale.
Din secolul al X-lea, timp de şapte sute de ani, aceasta ar fi fost principala îndeletnicire a Francmasoneriei, de unde a primit porecla de „Francmasoneria operativă“, o societate secretă în cadrul căreia se găseau două mari strategii tipice acestui tip de societate: iniţiere ezoterică şi jurământ de păstrare a secretului. De asemenea, cei care făceau parte din comunitate avea parole, semne, o vestimentaţie specială, dar şi un alfabet secret pe care doar ei îl foloseau.
Alecu Paleologu, mason de seamă al Marii Loje Regulare a României. Cum s-a ascuns de Securitate în Câmpulung
Unul dintre ei a fost Alexandru Paleologu, Alecu aşa cum era cunoscut de prieteni, figurând pe site-ul Marii Loje Regulare a României printre masonii de seamă. S-a născut în Bucureşti, în anul 1919, şi s-a stins la 86 de ani.
Ucenic, calfă şi maestru
Societatea masonică a avut, ca orice breaslă, în stadiul operativ, trei grade: ucenic, calfă şi maestru, grade care au rămas până în zilele noastre cele trei prime stadii iniţiatice ale sistemelor ritualice masonice, care constituie Francmasoneria Speculativă.
În ceea ce priveşte motivele pentru care zidarii decideau să se adune sub umbrela Francmasoneriei, Marea Lojă Naţională preciează că aceştia voiau să-şi păstreze şi să-şi transmită în siguranţă secretul profesional.
În secolul al XVI-lea, odată cu tipărirea cărţilor şi extinderea stilului renascentist, secretul profesional a fost, practic, distrus, iar existenţa unei bresle a constructorilor nu mai era justificată.
Uşor-uşor, oameni de cultură şi aristrocraţi au început să fie interesaţi de un loc în societate, căutând un loc în care se puteau perfecţiona spiritual în libertate, eglaitate şi fraternitate.
Din masoni acceptaţi, aşa cum erau numiţi la început, la sfârşitul secolului al XVII-lea, aceştia ocupau cea mai mare parte a lojilor. „Acum este momentul când Francmasoneria se transformă dintr-o societate operativă într-o societate speculativă, adică în ceea ce ea este astăzi“, se precizează pe site-ul Marii Loje Naţionale din România.
Părintele masoneriei din România şi-a iniţiat fiicele la Mangalia. Maria şi Elena, fetele lui Constantin Moroiu, au fost primele femei mason din România
Constantin Moroiu este considerat părintele primei Mari Loji din ţara noastră. Stabilit la malul mării, în Constanţa şi apoi la Mangalia, Moroiu şi-a iniţiat fiicele în masonerie. Maria şi Elena Moroiu au devenit astfel primele femei mason din România.
Revenirea Dobrogei la Patria-mamă, după Războiul de Independenţă din 1877, a adus emanciparea în fostul paşalâc. Masoneria a pătruns în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, adusă de Constantin Moroiu, părintele primei Mari Loji din România. El a înfiinţat la Mangalia un mare centru masonic, Steaua Sudului.
Maria şi Elena Moroiu, fiicele lui Constantin Moroiu, au intrat în 1883 în Loja Steaua Sudului din Mangalia, fiind primele femei din România iniţiate în masonerie.
Samuel von Brukenthal, baronul de legendă şi cel mai cunoscut francmason al Sibiului
Baronul de legendă al Sibiului, ctitorul muzeului din centrul oraşului care astăzi îi poartă numele, a fost iniţiat în francmasonerie în timpul cursurilor universitare, iar istoricii spun că întreaga sa viaţă şi operă s-a inspirat permanent şi din codul de idei al francmasonilor.
”La data de 2 martie 1743 Samuel von Brukenthal, la 22 de ani, este primit în rândul lojei francmasonice Aux Trois Canons; desigur, iniţierea a fost pregătită din timp, pentru că în mod normal un candidat nou nu era admis în rândul artei regale decât fie la recomandarea altor membri fie după un „examen” prealabil.
În ciuda existenţei scurte, de numai 6 luni, loja vieneză Aux Trois Canons a jucat un rol important în perioada de început a francmasoneriei austriece, nu atât pentru faptul că a fost prima lojă înfiinţată la Viena cât mai ales pentru faptul că a influenţat puternic viitorul membrilor săi, printre care se număra şi Samuel von Brukenthal”, arată muzeograful Adrian Georgescu în catalogul ”Colecţia de obiecte masonice a Muzeului Naţional Brukenthal”, apărut în anul 2011.
Un mason a fondat Muzeul Regiunii “Porţilor de Fier” şi a descoperit thermele Drobetei romane
Alexandru Bărcăcilă, (31 martie 1876, Bughea de Sus, Muscel – 6 februarie 1970, Bucureşti), a fost profesor de limbi clasice şi fondatorul Muzeului Regiunii "Porţile de Fier" la Drobeta Turnu Severin. Marele profesor şi arheolog a făcut parte din Loja Masonică “Lumina”, care s-a înfiinţat la Turnu Severin în jurul anului 1900. Câţiva ani mai târziu se numără printre cei care au înfiinţat Societatea Culturală „Casa Luminii”.
Clasele primare le-a urmat la Câmpulung-Muscel, apoi bursier al Seminarului „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti.
În septembrie 1897 şi-a echivalat la Liceul „Matei Basarab” absolvirea cursului complet al studiilor liceale clasice, intenţionând să se înscrie la Şcoala de Poduri şi Şosele. Renunţă în ultimul moment, la sfatul profesorului său C. Dumitrescu-Iaşi şi urmează filologia clasică la Universitatea din Bucureşti, având printre profesori pe Grigore Tocilescu. Împreună cu acesta face excursii de studii în ţară, inclusiv la Drobeta, precum şi în Grecia.
Rozsnyay Matyas, primul maestru venerabil al Lojii Concordia
Ascunşi sub un echer şi un compas, sub un arbore al vieţii, sau sub ochiul atotvăzător învăluit de razele soarelui, simbol al Marelui Arhitect al Universului, masonii Aradului au fost la rândul lor arhitecţii celui mai mare şi mai impunător templu din întreaga ţară.
Un mason de referinţă pentru Aradul secolului 19 a fost Rozsnyay Matyas, care a trăit între anii 1833-1895. De profesie farmacist, a fost autor de studii de farmacologie, fiind considerat un savant în domeniu. Ela şi deţinu o farmacie în Arad. În plan cultural, a fost membru în Societatea culturala Kolcsey din Arad.
Christian Tell a fost unul dintre fondatorii Masoneriei din România şi a luptat pentru înfiinţarea Statului Unitar Român
A fost un cunoscut politician şi general român. Împreună cu Ion Ghica şi Nicolae Bălcescu a pus bazele societăţii secrete Francmasonice Frăţia care a fost motorul revoluţiei de la 1848.
Christian Tell s-a născut la Braşov în ianuarie 1802. Şi-a făcut studile la Colegiul Sfântu Sava din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Lazăr şi Ion Heliade Rădulescu. A fost atras de o carieră militară şi s-a înrolat în forţele armate ale Imperiului Otoman.
A luptat în războiul ruso-turs din 1828-1829 şi a obţinut gradul de căpitan. Apoi s-a înrolat în armata Ţării Româneşti proaspăt înfiinţată unde a avansat până la gradul de general.
Domnitorul eliberator al Călăraşiului, Barbu Ştirbei, iniţiat într-o lojă masonică la Paris
Considerat eliberatorul Călăraşiului pe care în vizitează în două rânduri-29 iulie 1851 şi 24 septembrie 1852, când aduce şi hrisovul cu nr. 9 prin care oraşul era declarat emancipat-, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei pe află pe lista celor mai notabile personaje care au făcut istorie. El face parte din galeria celor care au fost iniţiaţi într-o lojă masonică.
În timpul studiilor la Paris, în 1819, a fost atras într-o astfel de organizaţie. Barbu Ştirbei (n. august 1799, Craiova - d. 12 aprilie 1869, Nisa) a fost domnitor în Ţara Românească: iunie 1849 - 29 octombrie 1853 şi 5 octombrie 1854 - 25 iunie 1856.
Giurgiu şi masoneria. De la Ioan A. Bassarabescu, vicepreşedintele Marelui Orient al României, la Mihail Daia, autorul Imnului Masonic
Ce legătură există între scriitorii Dimitrie Bolintineanu, Ioan A. Bassarabescu şi Ion Vinea, dramaturgul Ion Peretz sau compozitorul Mihail Daia? Toţi au fost giurgiuveni, au îndeplinit funcţii importante de decizie şi au fost masoni.
Revoluţia de la 1848 a fost fără îndoială unul dintre momentele cheie ale afirmării masoneriei româneşti. Majoritatea paşoptiştilor sunt astăzi menţionaţi ca “fraţi” în diferite loji masonice.
Printre aceştia se numără şi personalităţi care au legătură cu Giurgiu: scriitorul Dimitrie Bolintineanu sau maiorul Christian Tell.
Masonii Focşaniului, contribuţie decisivă la dezvoltarea economică şi culturală a oraşului sfârşitului de secol XIX şi început de secol XX
La sfârşitul secolului XIX, fostul judeţ Putna începea să capete un rol important prin oamenii acestor locuri în lojile francmasonice româneşti.
Profesorul păncean Bogdan Constantin Dogaru, un cercetător al istoriei francmasoneriei din Vrancea, a studiat mult prin arhive şi a descoperit că prima lojă francmasonă atestată documentar în fostul judeţ Putna a fost „Loja Aurora”, constituită pe 3 decembrie 1880, sub obedienţa Marii Loje Naţionale Române.
Printre masonii Bistriţei: cel mai strălucit matematician al ţării şi un apropiat al Regelui Carol al II-lea
Deşi Ardealul nu a dus lipsă de masoni, unii dintre ei foarte celebri, unii asumaţi, alţii nu, în Bistriţa-Năsăud există prea puţine date despre acest subiect încă sensibil. Totuşi, potrivit istoricilor, printre cei care au avut legături cu masoneria se numără Grigore Moisil, unul dintre cei mai străluciti matematicieni ai ţării, dar şi Valeriu Pop, un apropiat al Regelui Carol al II-lea şi ministru al Justiţiei în două rânduri.
Nu se ştiu date exacte, însă mai mulţi istorici susţin că ar exista informaţii care ar indica faptul că celebrul matematician, care se trage din celebra familie Moisil originară din comunele bistriţene Şieuţ şi Şanţ ar fi avut legături cu masoneria.
Matematicianul nu a confirmat niciodată acest lucru, cu toate acestea, se regăseşte pe lista celebrităţilor române care au avut legături cu masoneria. Mai mult, Marea Lojă Naţională din România, acordă anual un premiu pentru Ştiinţe Exacte, care-i poartă numele.
Bărăganul, „mica Siberie” a masonilor români
Regimul comunist din România a incriminat mişcarea masonică din ţara noastră. Documentele vremii vorbesc despre faptul că mulţi masoni români au sfârşit prin a fi deportaţi în Bărăgan.
Regimul comunist a încercat să destrame Marea Lojă din România. De teama represaliilor, în iunie 1948 sunt închise toate Lojile din Bucureşti.
Masonii care nu putut să scape de furia comunistă au ajuns să fie deportaţi în Bărăgan. Deportările din vara anului 1951 au avut ca efect distrugerea oricărei ipotetice structuri de rezistenţă anticomunistă.
Într-o astfel de categorie au fost incluşi şi mulţi masoni români, care au fost pur şi simplu aruncaţi în praful Bărăganului.
În epoca comunistă, în perioada 1948-1989 şi până în 1993, Marea Lojă a plecat în exil în Franţa. Mulţi Francmasoni au părăsit România şi au reconstituit Loji româneşti în ţări străine, sub protecţia Fraţilor noştri străini.
Nicolae Titulescu, iniţiat în masonerie în timpul studiilor din Franţa
Nicolae Titulescu a terminat Colegiul Naţional Carol I din Craiova în anul 1900 cu premiul de onoare. A ales să studieze dreptul la Paris, iar acolo a fost iniţiat în masonerie. Titulescu a fost membru marcant al Francmasoneriei.
Titulescu a fost un diplomat şi om poltic, iar de mai multe ori a fost ministru al afacerilor străine. În anul 1930-1931 a fost Preşedinte al Ligii Naţiunilor.
Şi-a bazat întreaga activitate pe problemele majore ale politicii externe din România. Imediat după instaurarea nazismului în Germania, a realizat pericolul pe care îl reprezintă acesta pentru ţara noastră. În anul 1933, în numele guvernului, a semat la Londra, convenţia de definire a agresorului şi a depus eforturi remarcabile pentru încheierea in 1933 a Micii Înţelegeri.
Legăturile conducătorului Răscoalei de la 1784 cu masoneria: un document susţine apartenenţa lui Horea la o asociaţie secretă din Viena
Mulţi istorici susţin că Horea nu ar fi fost primit de împărat la Viena dacă nu era ajutat de masonerie. Există, însă, chiar şi documente oficiale vechi care susţin apartenenţa eroului naţional la o asociaţie secretă din Viena.
Informaţia că Horea ar fi fost membru într-o organizaţie secretă de la Viena apare într-un document al cancelariei imperiale, publicat într-o carte scrisă de un preot român stabilit în Austria. Răscoală sau revoluţie, revolta moţilor din toamna anului 1784, condusă de Horea, a avut ecouri atât în presa şi cancelariile vremii, cât şi ulterior, în multitudinea de abordări şi interpretări ale istoricilor. Una dintre marile întrebări rămâne dacă a fost Horea mason?
O dovadă este adusă în cartea scrisă de preotul român stabilit la Viena, Nicolae Dura. Aici apare şi traducerea unui document al cancelariei imperiale care face referire la apartenenţa lui Horea la o asociaţia secretă de la Viena ”Kreuzbruderschaft“, în traducere „Frăţie de cruce“.
Povestea masonului Alexandru G. Golescu, olteanul care a ajuns prim-ministru
Pentru cei mai mulţi dintre noi, francmasoneria este subiect tabu. De-a lungul istoriei, unii membri ai fraternităţii nu au făcut un secret din implicarea lor, în timp ce alţii au preferat “camuflarea”. La noi în ţară, din cauză că masoneria a fost suprimată în epoca comunistă, arhivele sale au fost distruse parţial, fapt ce face dificilă autenticitatea calităţii de mason a unei persoane. Alexandru G. Golescu a fost unul din membrii Marii Loje.
Născut în comuna Rusăneşti din judeţul Olt, Alexandru G. Golescu (1819-1881) este unul dintre membrii cerţi ai Marii Loje şi provine dintr-o familie cu rădăcini adânci în politica României.
Om politic, inginer, participant activ la Revoluţia din 1848, prim-ministru al României între 14 februarie – 28 aprilie 1870, Alexandru G. Golescu a rămas cunoscut în istorie sub numele de “Arapilă” (Negru), numele său chiar fiind menţionat în multe lucrări “Alexandru Golescu-Negru”.
Bogdan Petriceicu Hasdeu, masonul care i-a ridicat fiicei un „templu metafizic“, la Câmpina
Savant şi pionier în diverse ramuri filologiei şi istoriei româneşti, Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români. Distrus de moartea fiicei, Iulia, i-a construit la Câmpina un castel plin de simboluri oculte, în care se regăsesc şi multe din elementele masonice.
Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) figurează pe lista de personalităţi a Marii Loje Naţională din România, Mare Lojă care administrează toate Lojile regulare de pe teritoriul României.
Potrivit mlnr.ro, „nu se cunosc data şi locul iniţierii sale, dar următoarele cuvinte, care îi aparţin lui Hasdeu, pot fi considerate relevante în ceea ce priveste aderenţa sa la Ordin: «Ce este Românismul ? El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Umanitatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Libertatea.
Masonul Mihail Kogălniceanu, omul din spatele României moderne, considerat cel mai mare politician din istoria ţării
Mulţi istorici îl descriu pe Mihail Kogălniceanu (1817-1891) drept cel mai important om politic din istoria Principatelor Unite şi a României. Argumentele principale sunt longevitatea carierei politice (aproape 50 de ani) şi participarea în luarea unor decizii extrem de curajoase, care au condus la înfăptuirea României moderne.
Istoric, scriitor, publicist şi om politic, Kogălniceanu a avut o influenţă covârşitoare în toate momentele politice "aprinse" din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române din 1859,: secularizarea averilor mănăstireşti şi reforma agrară, aducerea principelui Carol I de Hohenzonllern pe tronul României în 1866, proclamarea independenţei de stat a României în 1877, transformarea României în regat în 1881.
Masonul Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu Regatul Român
Ion Nistor a fost un istoric şi militant unionist, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”.
Ioan Nistor a fost profesor la Universităţile din Viena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române, lider al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii şi, în final, al Cultelor şi Artelor.
Episcopul Melchisedec Ştefănescu, deschizător de drumuri în masoneria din Moldova
Pe nume de mirean Mihail, cel care avea să devină episcopul Melchisedec, s-a născut pe 15 februarie 1823 în comuna Gârcina, de lângă Piatra Neamţ. Descindea dintr-o familie de preoţi, având mai multe rude care au ales monahismul.
Studiile şi le-a făcut la Seminarul de la Socola, apoi la Academia duhovnicească din Kiev (1848 - 1851), unde a obţinut titlul de „magistru în teologie şi litere”. Activitatea didactică şi-a desfăşurat-o ca învăţător în Şerbeşti - Neamţ (1841-1842), apoi la Seminarul de la Socola unde a fost profesor timp de 10 ani, iar între 1856 - 1861 a fost profesor şi director la Seminarul din Huşi. În această perioadă a publicat numeroase manuale didactice, majoritatea prelucrate după cele ruseşti.
Legătura episcopului Melchisedec Ştefănescu cu francmasoneria apare în perioada paşoptistă şi a Unirii Principatelor, când în Moldova şi Ţara Românească se înfiinţau loje în care activau politicieni, istorici, scriitori. Prima lojă s-a înfiinţat la Iaşi în 1742, iar în 1744 s-a infiinţat Loja Moldova condusă de Leon Gheuca, episcopul de Roman (1769-1785), decan al Huşilor şi Mitropolit între 1786 şi 1788. El a deschis drumul, fiind primul dintr-un şir de episcopi care au ales să se alăture masoneriei şi mişcării sociale, în special celei religioase.
Alexandru Vaida Voevod a intrat în masonerie pentru a ajuta România la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919
Unul dintre cei mai importanţi francmasoni clujeni a fost şi primul premier pe care oraşul de pe Şomeş l-a dat României – Alexandru Vaida Voevod. El a intrat în loja Ernest Renan, aparţinând Marelui Orient al Franţei, în anul 1919, în timpul Conferinţei de Pace de la Paris, cu scopul de a crea în acest fel un avantaj delegaţiei româneşti în negocierile cu reprezentanţii Marilor Puteri.
Povestea lui Tănasie Lolescu, venerabilul Lojei masonice săteşti din Hobiţa
Loja masonică sătească din Hobiţa a luat fiinţă în anul 2002 şi numără în prezent în jur de 15 membri. Aceasta este condusă de Tănasie Lolescu, în vârstă de 84 de ani, cel care în ani ’50 a tras cu un tractor de Coloana fără Sfârşit, din ordinul comuniştilor, iar mai târziu a fost primul primar al municipiului Motru, funcţie pe care a ocupat-o timp de 14 ani. Loja masonica de la Hobita face parte din Marea Loja Nationala a Romaniei. Organizaţia masonică sătească a luat fiinţă în urma unei întâlniri pe care Tănasie Lolescu a avut-o cu mai mulţi masoni de frunte, care veniseră să vadă locurile în care s-a născut Brâncuşi.
La acest material au participat Sînziana Ionescu, Cristina Răduţă, Ramona Găină, Corina Macavei, Untaru Claudia, Simona Suciu, Ionela Stănilă, Bogdan Vladu, Bocea Ştefan, Bianca Sara, Mădălin Sofronie, Andreea Mitrache, Dorin Timonea, Mugurel Manea, Dana Mihai, Dinu Zară, Cezar Pădurariu, Florin Jbanca, Remus Florescu, Alin Ion.
Se încarcă comentariile...
