Mărturii despre persecuţia grupului Hertei Müller

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scriitorul şi regizorul Helmuth Frauendorfer a făcut un film documentar despre prigoana Securităţii împotriva scriitorilor din „Grupul de Acţiune Banat“. Herta Müller, William Totok, Johann Lippet, Richard Wagner, dar şi realizatorul Helmuth Frauendorfer sunt protagonişti în documentarul „Cu spatele la zid“.

Filmul documentar „Cu spatele la zid", realizat în 2010 de Helmuth Frauendorfer, a fost lansat la Timişoara, oraşul în care scriitorii români de etnie germană au avut de pătimit cu Securitatea, în vremurile comunismului. Filmul tratează subiectul nemţilor care au făcut parte din „Grupul de Acţiune Banat" şi, mai târziu, din cenaclul literar „Adam Muller Guttenbrun", şi care au avut o atitudine protestatară, îndreptată împotriva regimul comunist. „Serviciul 1 german" din cadrul Securităţii, cel care se ocupa de scriitorii nemţi din România, a încercat toate tipurile de intimidare. Ofiţerii s-au lovit însă de încăpăţânarea şi demnitatea specifică nemţilor. În final, au ajuns să se bucure că le pot oferi un paşaport, numai să scape de ei.

Toate acestea sunt descrise cu lux de amănunte în filmul lui Helmuth Frauendorfer, el însuşi fiind unul dintre scriitorii persecutaţi, ameninţaţi, reţinuţi şi bătuţi de securişti. În documentar apar Herta Muller, William Totok, Johann Lippet, Horst Samson, Richard Wagner (fostul soţ al Hertei Muller) şi Helmuth Frauendorfer, realizatorul documentarului. Au fost evocaţi şi alţi membri ai „Grupului de Acţiune de Banat", dar care nu se mai află printre noi - Nikolaus Berwanger şi Rolf Bossert.

Şi regizor,şi parte a poveştii

„Nu este un film despre disideţă. Nu este nici o enciclopedie. Am arătat doar cum au funcţionat unele structuri ale Securităţii. Ameninţările şi teroarea cu care s-au ocupat. Este destul de dificil să faci un film în care eşti şi regizor, şi parte a poveştii. Dar cred că cei 20 de ani de experienţă în televiziune m-au făcut să-mi păstrez echilibrul", a declarat Helmuth Frauendorfer. Acesta a simţit pe propria piele teroarea securiştilor. „În perioada în care a activat Grupul de Acţiune Banat eu eram prea tânăr. Nu am făcut parte din el, dar, după ce s-a desfiinţat, membrii grupului s-au mutat la cenaclul «Adam Muller Guttenbrum», unde am activat şi eu. Ne-am regăsit acolo", îşi începe povestea Frauendorfer.

A avut primul contact cu Securitatea cu puţin timp înainte de examenul de Bacalaureat, după ce a împlinit 18 ani.  Era la finalul clasei a XII-a, la Liceul Nikolaus Lenau. „M-au luat de la ore şi m-au condus la sediul Securităţii, de pe strada Leontin Sălăjan. Mi-au spus că vrea să vorbească cu mine un redactor de la «Scânteia». Pe dracu'! Mi-au propus să colaborez cu ei, dar am refuzat", a mai spus Frauendorfer.

„Am spus la toată lumea că am semnat"

Următoarea invitaţie la Securitate avea să fie pe un alt ton. „M-au ameninţat că nu voi putea termina liceul, că nu o să iau Bacalaureatul, că nu intru la facultate. M-au ţinut multe ore. Mi-au dat drumul doar după ce am semnat angajamentul. M-am dus imediat la directorul cenaclului şi i-am povestit tot. Am cerut un sfat. M-am dus şi la William Totok şi Richard Wagner, care aveau deja experienţă cu Securitatea, ei fiind şi arestaţi, am zis la toată lumea că am fost obligat să semnez angajamentul, în speranţa că nu o să mai existe niciun secret şi că voi fi o cauză pierdută pentru ei", a mai declarat Helmuth Frauendorfer.  A fost momentul în care a început să devină ostil şi să scrie poezii împotriva regimului Ceauşescu. În 1984, după terminarea Facultăţii de Filosofie de la Universitatea de Vest, Frauendorfer a avut cu adevărat de suferit.

L-au luat la interogatoriu într-un apartament conspirativ al Securităţii unde a fost ţinut patru zile. Acolo a cunoscut şi ce înseamnă bătaia. „Deja scriam în poeziile mele că nu este curent, că nu avem ce mânca. Eram membru al Teatrului German, unde aveam o piesă în care îl imitam pe Ceauşescu. Făcusem turneu în toată ţara. Deşi eram interzis, am reuşit să scot o carte. Cei de la Securitate s-au păcălit, de la cel mai mic la cel mai mare. Erau cam proşti. Nu ştia niciunul germană. Cei de la STASI nu ar fi făcut greşeala lor. Nu înţelegeau cum am fost lăsat să fac ce vreau. Apoi au pus pe urmele mele 16 persoane. Am citit acest lucru în dosarul de la CNSAS, care are peste 200 de pagini", a povestit scriitorul.

În documentarul „Cu spatele la zid", Frauendorfer, Herta Muller, Totok sau Wagner povestesc cum au încercat securiştii să scape de ei, oferindu-le paşapoarte în alb. Ar fi făcut orice să scape de ei, dar erau nevoiţi să umble cu mănuşi, pentru că scriitorii aveau relaţii şi legături cu Germania. „Eram tânăr revoluţionar şi aveam dorinţa să rămân să scriu în România. Am refuzat să plec. Am mai rămas trei ani. A trebuit să accept până la urmă plecarea, pentru că şicanele erau prea multe. Nu mai aveam voie să public, nu îmi găseam loc de muncă. Am scris o scrisoare către Ceauşescu şi ministrului de Externe că sunt de acord să plec. Nouă luni mai târziu mi-au dat paşaportul şi am plecat", a mai spus Helmuth Frauendorfer.

Prezent la lansarea filmului, Marius Oprea, directorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, a amintit că România era singurul stat din Europa care îşi vindea cetăţenii. „În România comunistă, germanii şi maghiarii erau consideraţi inamici. Pe ei, Securitatea îi urmărea de trei ori mai tare. Erau iredentişti, deşi nu puteau lua Transilvania să o ducă în Germania. Ar fi fost bine dacă reuşeau. Documentele din arhivele Securităţii descriu drame.

Documentele arată cât de cruzi puteam să fim cu ei. Însă securiştii şi-au găsit naşii. Neamţului, dacă-i spui că nu are dreptate, el devine dublu convins că are dreptate. Când au văzut că nu vor să plece, statul român a început să-i vândă. Fiecare avea stabilit preţul. Eram o ţară exportatoare de sclavi", a declarat Marius Oprea.

''Nu este un film despre disidenţă. Am arătat doar cum au funcţionat unele structuri ale Securităţii.''
Helmuth Frauendorfer regizor

''În România comunistă, germanii şi maghiarii erau consideraţi inamici. Pe ei, Securitatea îi urmărea de trei ori mai tare. ''
Marius Oprea istoric

Frauendorfer, ameninţat şi în Germania

- Helmuth Frauendorfer s-a născut la 5 iunie 1959, în satul Voiteg, judeţul Timiş. l Din 1979, textele lui au început să apară cu regularitate în publicaţii periodice de limbă germană din România.
- A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii de Vest. În 1984 a primit interdicţie de a mai publica în Banat. Cu toate acestea, Editura Kriterion din Bucureşti i-a publicat volumul de versuri „Am Rande einer Hochzeit".
- În decembrie 1987 a emigrat în Germania, stabilindu-se în Berlinulde Vest.
- În fiecare an, pe 15 noiembrie, scriitorii bănăţeni ajunşi în Germania organizau o acţiune împotriva regimului Ceauşescu. „Securitatea a încercat să ne i ntimideze şi în Germania. Mi-au trimis scrisori de ameninţare cu moartea. M-am trezit şi cu locuinţa arsă", a spus Frauendorfer.
- În prezent, realizează reportaje şi emisiuni la posturile de televiziune ARD şi MDR.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite