Cum au mutilat comuniştii istoria. Maniu şi Brătianu, prezentaţi ca exploatatori ai României; Carol I, un imoral. Povestea celui mai mare „falsificator de trecut“

Cum au mutilat comuniştii istoria. Maniu şi Brătianu, prezentaţi ca exploatatori ai României; Carol I, un imoral. Povestea celui mai mare „falsificator de trecut“

Mihail Roller (planul al doilea, cu ochelari), alături de Gheorghe Gheorghiu-De, pe Aeroportul Băneasa, la întoarcerea la de Moscova, de la funeraliile lui Stalin. FOTO Arhivele Nationale ale Romaniei si IICCMER

De mici ni se spune că trebuie să ne cunoaştem istoria pentru a nu repeta greşelile făcute de înaintaşii noştri. Ce rămâne de făcut atunci când trecutul este măsluit, deformat, dezechilibrat? Comuniştii falsificau istoria în funcţie de interesele lor, nimic fără semnătura lui Nicolae Ceauşescu. Manualele prezentau numai jumătăţi de adevăr. adevarul.ro ro vă invită la o plimbare prin „atelierele“ de fabricare a istoriei de dinainte de 1989.

Începutul falsificării istoriei a început din 1948, când se punea accent pe rolul predominant al slavilor, respectiv al ruşilor în istoria României. Manualele de istorie vorbeau de „ajutorul“ primit din partea Rusiei şi de „buna colaborare“ pe care o avea România cu Rusia.

Nu exista niciun document care măcar să precizeze despre răpirea Basarabiei, întrucât ar fi afectat relaţiile dintre România şi Rusia. Despre relaţiile României cu alte ţări, precum Anglia sau Franţa, nu se vorbea aproape deloc sau erau incriminate.

Cel mai mare „fabricant“ de istorie comunistă

Mihail Roller a fost autorul manualelor de istorie şi cel mai mare falsificator al istoriei anilor '40 - '50.  Toate personalităţile României, precum I.C. Brătianu sau Iuliu Maniu, erau prezentaţi ca fiind  exploatatorii României, iar personaje precum Ştefan Gheorghiu, un binecunoscut militant socialist român din perioada comunistă, erau descrise ca nişte eroi ai naţiunii.

Derusificarea s-a produs în anii ‘60 când limba rusă a încetat să mai fie predată în şcoli, iar din manualele de istorie a fost scoasă secţiunea care se referea la Rusia ca la un binefăcător al României.
Potrivit istoricului Adrian Cioroianu, cele mai cunoscute minciuni introduse în manualele de istorie de către comunişti sunt cele referitoare la rolul jucat de comunişti şi de Partidul Comunist Român în istoria României, dar şi cele legate de familia regală.

„Partidul Comunist Român era prezentat ca un partid activ, foarte numeros, dar realitatea era că membrii erau puţini, iar partidul se afla în afara legii“, povesteşte istoricul, pentru adevarul.ro.

Minciună: românii au sabotat maşina de război nemţească

O a doua minciună se referă la rolul pe care l-au jucat comuniştii în sabotarea maşinii germane de război, în perioada anilor ‘41 –‘42. Manualele de istorie relatau despre cum au sabotat comuniştii români armata germană. Potrivit istoricului Adrian Cioroianu, în realitate au fost foarte puţine atentate la instalaţiile petroliere, şi cel mult, aceste atentate puteau veni din partea serviciilor secrete, şi în niciun caz al Partidului Comunist Român.

În România, monarhia a exploatat poporul

Istoriografia nu vorbea de rolul instituţiei monarhice în istoria României sau de regii ţării noastre. În anii ‘50, manualele de istorie descriau instituţia monarhică ca fiind o instituţie care a exploatat poporul, care i-a favorizat pe burghezi.

„Carol al II-lea era prezentat ca un slab conducător, însă rezultatele lui economice spun cu totul altceva. Se vorbea despre ieşiri din ţară ale lui Carol al II-lea şi ale Regelui Mihai cu tablouri şi obiecte de valoare, însă toate acestea erau doar legende, nimic adevărat“, spune istoricul Adrian Cioroian.
Cele mai dure critici erau că familia regală aparţine unei dinastii străine, că sunt reprezentanţii clasei burgheze şi exploratorii poporului român.

Carol I, vârful reacţiunii româneşti, un imoral

„Carol I era numit vârful reacţiunii româneşti, şi prezentat ca fiind un imoral care nu ştie altceva decât să călătorească şi să cheltuiască banii ţării, însa nimic din toate acestea nu erau adevătare“, adaugă un alt istoric, Dan Falcan.

Partidul Comunist Român şi implicit Nicolae Ceauşesu erau personajele centrale ale manualelor de istorie, iar alte etape ale trecutului istoric al României nu permitea acestora să iasă în evidenţă.  
Politicul, istoria şi manualele

De o părere similară sunt şi istoricii clujeni. Aceşti consideră însă că ar trebui să se înveţe şi principiile istoriei, ale trecutului şi că istoricul e format/deformat în funcţie de tendinţele unei epoci.

„Manualele de istorie din anii democraţiei sunt rezultatul unor decizii politice suprapuse în programa şcolară. Oricât ar fi de informaţi, istoricii care le scriu sunt siliţi să prezinte parţial trecutul din cauza programei. Există în manualele de istorie poziţii pro domo şi probabil că nimeni nu face abstracţie de la ele. Istoria, ca disciplină şcolară, e menită nu doar să reformeze, ci mai ales să educe“, afirmă istoricul clujean Ovidiu Pecican.

La şcolă nu se învaţă o istorie a civilizaţiei

Acesta spune că la şcoală se face istoria evenimenţială, cea politică, şi nu o istorie a civilizaţiei. Manualul e doar o parte din actul didactic, la care se adaugă discursul profesorului, activităţile de la clasă sau vizitele la muzee.

Istoricii clujeni mai afirmă că manualele oferă o privire trunchiată asupra trecutului din cauza programei, a faptului că unii istorici servesc politicul – spre exemplu, manualele nu ne spun câţi oameni au murit în bătăliile purtate de Mihai Viteazul, însă este glorifică perioada în care a trăit acesta. Aceştia mai susţin că nu există manuale care să cuprindă întreaga istorie.

Puşcăria de la Canal, măreaţă înfăptuire

Nicolae Ceauşescu nu era un simplu conducător, propaganda îi învăţa pe tovarăşi că măreţia comunistului se asemăna cu cea a marilor conducători ca Burebista sau Alexandru Ioan Cuza. Şi cum funcţionează mai bine manipularea dacă nu aplicată încă de la vârste fragede.

„Una dintre cele mai mari mistificări din Epoca de Aur a fost chiar imaginea lui Nicolae Ceauşescu. Pentru crearea legitimităţii, dictatorul a fost prezentat drept continuatorul celor mai mari conducători din spaţiul carpato-danubiano-pontic, de la Burebista încoace, până la Alexandru Ioan Cuza”, a explicat istoricul Claudiu-Alexandru Vitanos, lector universitar doctor la Universitatea Ovidius din Constanţa, autor al publicaţii de referinţă în istorie şi imagologie.  

Dictatura ceauşistă a fost apogeul propagandei mincinoase de partid. În Dobrogea, Canalul Dunăre-Marea Neagră din timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost prezentat drept o măreaţă înfăptuire, care ajuta la clădirea viitorului luminos, într-o societate multilateral-dezvoltată. De fapt, era o puşcărie în care au murit zeci de mii de oameni, deţinuţi politici.

”Apoi «Marea revoluţie» de la 23 august 1944 este o minciună gogonată. Nu a fost un act de brav patriotism iniţiat exclusiv de comunişti, aşa cum au prezentat-o ei în manualele de istorie. A fost o lovitură de palat, a unor forţe politice cu care comuniştii au colaborat“, a mai precizat istoricul Claudiu-Alexandru Vitanos.

La acest material au contribuit: Mădălina Mihalache, Sinziana Ionescu, Florina Pop.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: