Manipulare istorică comunistă: De ce a intervenit Süleyman Magnificul în ţările române?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Petru Rareş (stânga) şi Suleyman Magnificul (dreapta), desen din cartea lui Dumitru Almaş „Povestiri Istorice”. Desenul este realizat de Valentin Tănase
Petru Rareş (stânga) şi Suleyman Magnificul (dreapta), desen din cartea lui Dumitru Almaş „Povestiri Istorice”. Desenul este realizat de Valentin Tănase

Sultanul Süleyman I (1520-1566) a avut un impact major asupra istoriei Ţărilor Române, el fiind cel care a stabilit într-un mod clar relaţia principatelor faţă de Imperiul otoman. Pentru a ne putea crea o imagine cât mai reală asupra relaţiei dintre Süleyman şi aceste principate trebuie să avem în vedere un fapt deseori neglijat sau chiar negat cu vehemenţă de istoriografia română naţionalistă: apartenenţa Ţărilor Române la Imperiul Otoman.

Cum însă un imperiu nu poate fi guvernat în aceeaşi manieră în toate provinciile sale, cele trei principate aveau un statut diferit de alte provincii otomane (similar poate cu cel al Ragusei), existând diferenţe chiar şi între ele în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile faţă de Poarta Otomană.

Dintre cele trei principate, Ţara Românească a fost prima ţintă a incursiunilor otomane, începând cu ultimele decenii ale secolului XIV. Rămasă celebră în istoriografia română drept o mare victorie a valahilor, bătălia de la Rovine l-a silit însă pe Mircea cel Bătrân (1386-1418) să părăsească pentru o perioadă ţara, în locul său venind, cu sprijin din partea turcilor şi a polonezilor, voievodul Vlad Uzurpatorul (1394-1397). Acesta este primul domnitor care plăteşte tribut Porţii, în anul 1395, iar după 1420, când turcii îl sprijină pe Radu II Praznaglava (1421; 1423; 1424-1426; 1427) în defavoarea lui Dan II (1421-1423; 1423-1424; 1426-1427; 1427-1431), plata tributului devine obişnuită. Este de menţionat şi implicarea lui Mircea cel Bătrân în conflictul dintre fiii lui Bayezid I Fulgerul (1389-1402), capturat şi ucis de Timur Lenk (1370-1405) după bătălia de la Ankara din 1402, acţiune încheiată însă fără succes de domnitorul muntean, care a trebuit şi el să plătească tribut în anul 1417.

Süleyman e primul sultan care numeşte direct voievozi

Cel puţin în viziunea otomană, Ţara Românească a intrat efectiv sub stăpânirea sultanului după campania din 1462 îndreptată împotriva lui Vlad Ţepeş (1448; 1456-1462; 1476), când Radu cel Frumos (1462-1473; 1473-1474; 1474-1475) s-a închinat sultanului Mehmed II Cuceritorul (1451-1481). Să reţinem faptul că reglementările dintre cele două state erau încheiate pe termen limitat, de obicei pe durata vieţii sultanului, şi ele nu definitivau statutul Valahiei pe termen lung.

Citeşte aici continuarea articolului!

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite