Dezbatere „Historia“, la Adevărul Live: Separatiştii asaltează Europa. Autonomia Ţinutului Secuiesc şi criza din Ucraina

Dezbatere „Historia“: Rusia a comasat forţe „fără precedent“ la frontiera cu Ucraina 

Rusia a comasat la frontiera cu Ucraina trupe şi material "mult mai puternice decât tot ceea ce am văzut" de la începutul crizei între Kiev şi separatiştii proruşi, a denunţat joi Pentagonul. Pe de altă parte, paragrafe din controversatul proiect de autonomie a Ţinutului Secuiesc au fost publicate vineri în presa din România. Există vreo legatură între evenimentele din Ucraina şi noul proiect de autonomie al UDMR?

Ştiri pe aceeaşi temă

"Forţele (ruse) mobilizate de-a lungul frontierei sunt dotate cu o capacitate excepţională, potenţialul lor de distrugere este fără precedent", a declarat colonelul Steven Warren, un purtător de cuvânt al Departamentului american al Apărării, în contextul deschiderii lucrărilor Summitului NATO din Ţara Galilor, dominat de criza ucraineană. "Există trupe terestre, o concentrare şi mai mare de piese de artilerie, o concentrare şi mai puternică de sisteme de apărare antiaeriană, o concentrare şi mai mare de rachete", a detaliat colonelul Warren, potrivit căruia "peste 10.000 de militari ruşi" ar fi masaţi de-a lungul frontierei.

Unde se vor opri trupele ruseşti? Cum va evolua acest conflict? Există vreo legatură între evenimentele din Ucraina şi noul proiect de autonomie al UDMR?  La aceaste întrebări, dar şi la multe altele au răspuns generalul (r) Alexandru Grumaz, Oana Popescu, analist politică externă, Cristian Unteanu, analist politică externă, şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă, transmisă pe site-ul adevarul.ro.

Oana Popescu: Daca ne asteptăm ca NATO să iasă cu nişte soluţii pe termen scurt, asta nu se va întâmpla. NATO va ieşi cu nişte soluţii pe termen lung. Va încerca să aducă Rusia înapoi la masa negocierilor, înapoi într-un parteneriat, atenţionând, în acelaşi timp, că dacă nu este dispusă să facă asta, NATO, la rândul său, are instrumentele să intervină.

Alexandru Grumaz: Nu ne putem aştepta la baze militare pentru că unul din pionii importanţi ai Europei, Germania, se opune bazelor militare în Est. Germania, alături de Franţa, conduc Uniunea Europeană.

În 2003, Ramsfeld (n.r. Donald Ramsfeld, Ministrul Apărării SUA în administraţia Bush) a spus că centrul de greutate s-a mutat în Europa de Est şi a vorbit atunci, pentru prima dată, de Europa veche şi Europa nouă. Ceea ce se întâmplă astăzi este, practic, o continuare a ceea ce a spus Ramsfeld  atunci. Am avut înainte de 1990, înainte de încheierea Războiului Rece, două blocuri distincte: blocul NATO şi blocul de la Varşovia. Clar, pe poziţii, război convenţional.

După 1989, ce avem? Şi ce avem acum, mai ales? Acum avem un parteneriat strategic între SUA şi Est – vorbesc de ţările baltice, Polonia, România, Bulgaria – şi o diviziune, un NATO divizat. Toată lumea în NATO este de acord că Rusia este agresor în Ucraina. Dar fiecare naţiune priveşte diferit Rusia, în baza unor relaţii bilaterale pe care le-a avut. De fapt, ce vrea Rusia? Rusia vrea un NATO dezbinat. La ora actuală, se pare că a obţinut asta: Estul vrea baze militare, o deplasare a forţelor şi a puterii de foc spre graniţa cu Ucraina, iar Germania şi Franţa nu vor lucrul acesta.

Avem o confruntare între Moscova şi Washington, de fapt. Nu a fost aşa şi în timpul Războiului Rece? Ba da, dar acum s-a revenit la ea. A fost o perioadă de pace de vreo 20 de ani, în care au încercat să se apropie relaţiile, chiar şi militar. Acum avem din nou această antagonizare a relaţiilor. Sancţiunile nu şi-au urmărit efectul. De fapt, Putin vrea o Ucraină ca în vremea lui Ianukovici. Vrea să se întoarcă în partea cealaltă. Vrea o pârghie să controleze Ucraina. Nicidecum nu cred că va ajunge la Kiev cu trupele. Dar odată cu venirea iernii se va îngheţa conflictul. Şi vom avea un nou conflict îngheţat. Şi atunci situaţia din zona Mării Negre devine explozivă, cu toate conflictele acestea îngheţate. Problema este că odată cu deschiderea frontului de sud, unde se va opri Putin?

Rusia îşi pregăteşte foarte atent fiecare pas pe care îl face. Din această cauză e important Summitul de la Newport, pentru că Alianţa trebuie să dea un răspuns hotărât. Planul acela de acţiune Readiness Action Plan trebuie să fie pe termen scurt şi pe termen lung, să ne spună ce se va întâmpla în Est. Nu vom avea unităţi militare, înţelegem foarte clar. Dar vom avea nişte baze logistice care vor da posibilitatea ca în momentul în care sunt semnele unui conflict să poată fi aduse trupe în zonă şi deja echipamentele şi toată logistica să fie acolo.

Oana Popescu: Ideal ar fi pentru nou să avem şi un centrul de comandă NATO. Vor fi trei centre de comandă în est, unul va fi în România.

Unteanu: Există două lucruri foarte importante care s-au auzit la Summit, care arată răspunsul la tot ceea ce s-a discutat: primul mesaj este cel dat de Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, că NATO nu va sprijini cu armament şi cu logistică forţele militare ucrainene, dar ţările membre sunt libere să o facă. Asta arată că, din punct de vedere politic, din punct de vedere decizional militar, NATO nu a reuşit să aibă o poziţie, fie da, fie nu, aşa cum ar fi fost normal în cadrul unei alianţe. Dacă fiecare din ţările membre sunt lăsate să ia o asemenea decizie, de o asemenea importanţă, înseamnă că se acţionează exact la fel cum a acţionat Uniunea Europeană în cazul conflictului din Siria.

Al doilea mesaj a fost dat aseară, târziu, de ministrul de externe britanic: în cazul în care se semnează astăzi o formulă oarecare de armistiţiu, propun să nu mergem mai departe cu măsurile propuse la nivelul UE, trecerea la o etapă superioară a sancţiunilor împotriva Rusiei. Ne oprim. Şi în timpul acestei pauze, Rusia profită. Atenţia este concentrată acum pe Ucraina, dar mişcările se fac în altă parte. Această imensă problemă care înseamnă blocarea apariţiei unor noi state bazate pe puritate etnică sau pe puritate etnică dublată de limbă, în cazul nostru rusofonii.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările