LIVE, dezbatere „Historia”. Cum privesc istoricii străini cerinţele României la Conferinţa de Pace: „Revendicările României erau exorbitante”

Cum privesc istoricii străini cerinţele României la Conferinţa de Pace: „Revendicările României erau exorbitante”

Anul acesta se împlineşte un secol de la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. România a obţinut la Paris recunoaşterea internaţională a Marii Uniri.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live

 
Ce spun istorcii străini despre participarea României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919)? Iată un exemplu: „Românii se credeau foarte importanţi; de asemenea aveau aşteptări mari de la Conferinţa de Pace. (...) În plus, România îşi dorea şi o parte din Rusia, Basarabia, teritoriu pe care deja îl ocupa, şi Bucovina de la Austria, în nord. Revendicările ei erau exorbitante, însă se afla într-o poziţie deosebit de bună pentru a le şi obţine. Nu mai exista o forţă rusă capabilă să-i oprească, iar Ungaria şi Austria erau umilite. România a trecut la fapte şi a ocupat Transilvania şi Bucovina în aşteptarea unei decizii finale de la Conferinţa de Pace”, scrie istoricul Margaret Macmillan, în cartea Făuritorii Păcii. Şase luni care au schimbat lumea.
De ce există percepţia că revendicările României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919) erau exorbitante, mai ales că aliaţii au fost de acord cu cele mai multe din aceste cerinţe încă din 1916? La această întrebare, dar şi la multe altele, vor răspunde Florin Cristescu, profescor de istorie, şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia” moderată de Ciprian Stoleru, şi transmisă de adevarul.ro, începând cu ora 12.00.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: