Kursk 1943 „cea mai mare bătălie de tancuri din istorie“ - un mit al propagandei sovietice?

Kursk 1943 „cea mai mare bătălie de tancuri din istorie“ - un mit al propagandei sovietice?

Tanc german din al doilea razboi mondial

Crearea de mituri în scopuri propagandistice nu reprezintă o caracteristică specifică regimului comunist din România. În secolul al XXlea, regimurile totalitare exponenţiale – Germania nazistă şi Uniunea Sovietică – au recurs frecvent la crearea de simboluri mai mult sau mai puţin conforme cu realitatea

Ştiri pe aceeaşi temă

După declanşarea războiului, toate forţele implicate în conflict au apelat la această „armă” cu efecte profunde asupra moralului trupelor. Recent, mitul „Blitzkriegului” a fost demontat de către cercetătorul german Karl-Heinz Frieser; iar în acest articol discutăm bătălia de la Kursk, considerată încă de majoritatea lucrărilor de specialitate drept „cea mai mare bătălie de tancuri din istorie”. Cercetări noi, realizate în urma introducerii în circuitul ştiinţific a mai multor documente germane şi sovietice, demonstrează că, în realitate, lucrurile au stat cu totul altfel...

 

După dezastrul de la Stalingrad, victoria strălucită obţinută de mareşalul Manstein prin reocuparea Harkovului stabilizase frontul germano-sovietic. Între lunile martie, când Harkovul a fost recucerit de unităţile din Waffen SS, şi iulie, când s-a declanşat bătălia de la Kursk, combatantele au încercat să se regrupeze în perspectiva unei noi confruntări.

800.000 de noi recruţi germani la începutul lui 1943

Între 22 iunie 1941 şi 1 iulie 1943, pierderile Wehrmacht-ului pe toate fronturile au totalizat 3.950.000 de oameni (morţi, răniţi şi dispăruţi), majoritatea înregistrate pe Frontul de Est. Germanii au calculat că pentru conducerea unei noi ofensive aveau nevoie de aproximativ 800.000 de noi recruţi. Anunţul lui Goebbels, din februarie 1943, privind războiul total trebuie considerat ca o explicaţie pentru recrutarea, în ianuarie acelaşi an, acontingentului 1925, format din 400.000 de tineri în vârstă de 18 ani. În plus, au fost recrutaţi şi bărbaţi cu specializări în industrie, comunicaţii, transporturi şi alte sectoare publice, ceea ce a însemnat încă 200.000 de noi soldaţi. Alţi 200.000 de bărbaţi între 21 şi 42 de ani au fost chemaţi sub arme.

Click aici pentru restul articolului pe historia.ro

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: