Jocurile foamei vin în România

Pe 23 martie, va avea premiera în cinematografele româneşti filmul „Jocurile foamei", ecranizarea cunoscutului roman al scriitoarei Suzanne Collins

Ecranizarea de succes a unuia dintre cele mai îndrăgite romane fantasy ale ultimilor ani, trilogia „Jocurile foamei" a lui Suzanne Collins, va avea premiera românească săptămână următoare.

Regia filmului este semnată de Gary Ross, iar din distribuţie fac parte Jennifer Lawrence, Liam Hemsworth, Donald Sutherland sau Woddy Harrelson.

Un roman tulburător, în trei părţi - „Jocurile foamei", „Sfidarea" şi „Revolta" - traduse şi publicate integral în România de Editura Nemira, are în centru povestea unor adolescenţi care luptă pentru viaţă.

Filmul este ecranizarea primei părţi şi vorbeşte despre un viitor postapocaliptic, într-o naţiune numită Panem, unde, în fiecare an este organizat un concurs sadic şi sângeros: „Jocurile Foamei". Douăzeci şi patru de adolescenţi sunt răpiţi de lângă familiile lor şi aruncaţi într-o luptă pe viaţă şi pe moarte, televizată şi urmărită cu frenezie. Doar unul dintre ei se va întoarce acasă faimos, bogat şi... viu.

Regulile sunt clare. Doi copii din fiecare district sunt aleşi pentru a intra în arenă, până la momentul la care unul singur va reuşi să-i ucidă pe toţi ceilalţi şi va fi câştigător. Tânăra eroină Katniss străbate un traseu chinuitor dinspre copilărie către maturitate. Pleacă în jocul cel mare copil şi se întoarce femeie. Femeie care îşi pierde treptat inocenţa, care învaţă să trădeze, învaţă să mintă, învaţă să se ascundă, învaţă să-şi manipuleze sentimentele, gustă din plăcerea de a deveni vedetă şi gustul o ameţeşte şi-o îndepărtează de sine, se întâlneşte cu moartea faţă în faţă, învaţă să ucidă, să îndure, să spere şi să dispere... Şi cu fiecare drum care i se deschide în faţă, în urmă i se închid mult mai multe.

Jocul este cumplit. Se deschide cu ceremonii fastuoase aşteptate cu sufletul la gură de toţi locuitorii imperiului care trăiesc în şi prin imaginile transmise. Realitatea se mută pe ecran şi ecranul ţine locul lumii reale. Televiziunea înlocuieşte viaţa şi manipulează... În spatele strălucirii se ascunde moartea. Imaginile transmise sunt măsluite. Viaţa uită unde şi care-i este locul. În arenă, copiii se bat pe viaţă şi pe moarte ca să trăiască, dar esenţa jocului este să reducă totul la ideea de supravieţuire. E un contrast cutremurător între treapta cea mai de jos la care fiinţa umană este redusă, animalitate, şi fantasticele „cuceriri" ale tehnicii...

Între aceste două direcţii omul se pierde, se rătăceşte şi treptat, treptat inocenţa moare. Iar Katniss, învingând sistemul, îi devine de fapt victimă. Pentru prima dată în istoria Jocurilor foamei, fata va reuşi să învingă regulile şi să supravieţuiască împreună cu Peeta, pe care refuză să-l ucidă, în numele unei iubiri devastatoare...

Nevoia de spectacol de toate tipurile, nevoia de dramă, nevoia de a suplini prin poveştile de la televizor tot ceea ce oamenii nu trăiesc în lumea lor va face ca tânăra să reuşească ce şi-a propus. Şi va deveni, fără să ştie şi fără să vrea, simbolul unei revolte naţionale.